Un bărbat a fost reținut după ce oamenii legii au depistat la domiciliul acestuia din raionul Orhei, o seră pentru cultivarea plantelor de cânepă cu sistem de irigare.

Polițiștii au depistat și ridicat aproximativ 60 de plante de cânepă indiană, cu înălțimea de peste 2 metri.

„La fel, au fost depistate mai multe pachețele cu marijuană uscată, pachete destinate ambalării drogurilor, obiecte destinate prelucrării plantelor de cânepă, bani care se presupun că ar fi proveniți din realizarea drogurilor, cântare la scara mică, precum și o armă de vânătoare cu cartușe calibru 12 mm, deținută ilegal. Din informațiile operative, drogurile erau comercializate de la 100 până la 150 lei per gram. Astfel, dacă acesta își realiza scopul infracțional, urma să obțină un venit de peste 5 000 000 de lei, din vânzarea întregii cantități de droguri”, anunță IGP.

Bărbatul a fost reținut pentru 72 de ore.

În cazul în care va fi demonstrată vinovăția, acesta riscă o pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de la 7 la 15 ani.

„Menționăm că, pe parcursul lunilor iunie – august 2021, poliția a desfășurat operațiunea MAC, scopul acesteia fiind de a reduce consumul și traficului ilicit de droguri, în special de origine vegetală, depistarea și nimicirea plantelor cu conținut narcotic, precum și identificarea persoanelor care le cultivă. În rezultatul operațiunii au fost depistate peste 56 740 de plante de cânepă și peste 23 500 plante de mac. De asemenea, au fost inițiate 642 de proceduri contravenționale în baza articolelor 85, 86, 87 din Cod Contravențional al RM. Cele mai multe plante au fost depistate în raioanele Dondușeni, Drochia, Glodeni, Sîngerei, Strășeni și Soroca”, se mai arată în comunicatul poliției.

#canepa #Orhei #sera

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.