O parte din deputații fracțiunilor parlamentare se pare că au dat curs solicitării președintelui Parlamentului Igor Grosu și s-au vaccinat. La începutul ședinței plenare de astăzi, Grosu a anunțat câți deputați din fiecare fracțiune sunt vaccinați, precum și angajații Parlamentului.

Astfel, PAS are din cei 63 de deputați 55 vaccinați, BCS, din 32 – doar 14, iar Partidul Șor, din 6 – 3.

Totodată, Igor Grosu a anunțat și numărul angajaților Legislativului câți s-au vaccinat până în prezent. Din Secretariatul Parlamentului, din 28 de persoane 22 – vaccinate, funcționarii publici, din 221 – 161 și personalul auxiliar tehnic, din 101 – 63.

Odată la 14 zile să prezinte că nu este bolnav de COVID-19 și va putea intra în sala plenului. Noi tot îndemnăm lumea să se vaccineze, însă noi singuri refuzăm să o facem.

Drept propunere, deputatul PAS, Lilian Carp a propus ca, în cazul în care nu dorește să se vaccineze din anumite obiective, să prezinte test odată la 14 zile, pentru a demonstra că nu este infectat cu coronavirus.

„Logic ar fi ca, în condițiile în care cineva nu vrea să se vaccineze sau să prezinte certificatul de vaccinare, nu au decât să prezinte, o dată la 14 zile, testul că nu este bolnav de Covid-19 și poftim – intrați în sală. Sau suntem responsabili și dăm exemplu în societate și îndemnăm lumea, dar noi singuri nu ne vaccinăm”, a propus Carp.

Amintim că, la ședința Parlamentului precedentă, deputatul Fracțiunii BCS, Vladimir Voronin, a solicitat ca să fie prezentată informația câți deputați sunt vaccinați în fiecare partid. Astăzi, Igor Grosu a declarat că va deveni o tradiție ca la începutul fiecărei ședințe a Legislativului să prezinte datele statistice la acest subiect.

#deputati #parlament #vaccinare

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.