Constructorul suedez de automobile Volvo Cars a anunţat joi, 23 septembrie curent, că întreaga sa gamă de vehicule va renunţa la pielea de animale urmând să devină ‘vegan-friendly’ până în 2030, oferind în schimb alternative bio şi materiale reciclate pentru clienţii săi care sunt interesaţi din ce în ce mai mult de produse sustenabile.

„Avem o nouă generaţie de clienţi care sunt mult mai interesaţi ca produsele pe care le cumpără să aibă o poveste etică în spatele lor. Ei vor să ştie de unde provin materialele”, a declarat directorul de design de la Volvo, Robin Page.

Volvo a precizat că această tranziţie este o recunoaştere a îngrijorării clienţilor cu privire la aspectele ce ţin de bunăstarea animalelor în industria pielăriei precum şi a impactului creşterii animalelor în ferme asupra mediului înconjurător. De asemenea, măsura coincide cu planurile Volvo de a oferi numai autovehicule electrice din 2030.

Actualul model complet electric Volvo C40 Recharge este deja unul care nu conţine piele iar constructorul suedez analizează posibilitatea de a utiliza materiale precum Nordico, care este realizat din subproduse de origine forestieră, dopuri de plută şi sticle de plastic reciclat, şi care potrivit lui Robin Page oferă aceeaşi senzaţie tactilă ca şi pielea.

„Pentru cineva căruia îi place pielea dar este conştient de efectele negative ale pielii asupra mediului, aceasta este materialul corect pentru viitor”, a spus Robin Page.

De asemenea, constructorul auto suedez şi-a propus să utilizeze poliester reciclat pentru a reduce amprenta de carbon şi materiale textile produse din inul cultivat în Suedia între două culturi agricole, care contribuie la refacerea solului. Volvo va utiliza de asemenea fibre de in la panourile portierelor.

„Consumatorii nu sunt concentraţi doar pe sustenabilitatea produsului final ci şi pe materialele componente, inclusiv de unde provin aceste materiale”, a spus directorul de sustenabilitate de la Volvo, Stuart Templar.

Săptămâna trecută, Reuters a informat că grupul chinez Geely Holding este în discuţii avansate cu băncile pentru listarea subsidiarei Volvo Cars în următoarele săptămâni, în ceea ce ar urma să fie una din cele mai mari IPO-uri derulate în Europa în acest an.

Grupul chinez Geely a preluat constructorul auto suedez Volvo Cars de la Ford Motor în anul 2010 pentru 1,8 miliarde de dolari, în ceea ce a constituit cea mai mare achiziţie externă făcută de un constructor auto chinez.

#piele #Volvo

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.