Ferma lui David Armstrong nu este într-o ţară tropicală din America Centrală, ci în localitatea Ventura, statul California, la doar 97 de kilometri sud de Los Angeles. El a plantat ceea ce ar urma să fie cea mai interesantă plantă pe care familia sa a cultivat-o începând din anul 1865 și anume 20.000 de arbori de cafea. Iată cum își schimbă strategia fermierii.

„Cred că acum pot să spun că sunt un cultivator de cafea”, a spus David Armstrong.

El a explica că nu are niciun fel de experiență în cultivarea cafelei. În mod normal, fermierul cultivă citrice și avocado.

Fermierii cultivă plante pe care nu credeau că le vor planta vreodată

Cafeaua este produsă în principal în regiunile dintre Tropicul Cancerului şi Tropicul Capricornului, unde ţări precum Brazilia Columbia, Etiopia şi Vietnam au cea mai bună climă pentru arborii de cafea, care au nevoie de căldură constantă pentru a supravieţui.

Cu toate acestea, din cauza schimbărilor climatice, se modifică temperaturile în întreaga lume. Acest lucru afectează culturile agricole în numeroase părţi, dar deschide şi noi posibilităţi în alte regiuni. Printre acestea se numără California şi Florida, unde cercetătorii studiază posibilitatea de a cultiva cafea.

Așadar, un grup de fermieri au decis să ia parte la cel mai mare program de cultivare de cafea în SUA. Această ţară este cel mai mare consumator mondial de cafea, dar produce doar 0,01% din recolta mondială de cafea. Toată această producţie are loc în Hawaii, unul dintre singurele două state americane cu un climat tropical, alături de sudul statului Florida.

Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cafeaua utilizează cu 20% mai puţină apă decât majoritatea fructelor. Apa a devenit o raritate în California după recentele secete şi incendii de pădure. În aceste condiţii, mulţi fermieri au decis să schimbe culturile pentru a face faţă limitelor introduse cu privire la utilizarea apei.

#cafea #plantă

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.