După ce Guvernul a aprobat un nou mecanism de selectare a membrilor Consiliului Național al Monumentelor Istorice, în baza principiilor de profesionalism și meritocrație în domeniu, noul ministru al Culturii face dezvăluiri despre activitatea fostului consiliu.

Sergiu Prodan susține că deciziile consiliului erau controversate, iar unele cu încălcări la legislație.

„Activitatea CNMI-ului pe durata acestui an a trezit foarte multe semne de întrebare, au scos pe bandă rulantă, majoritatea din ele fiind controversate, le vom revedea. Un consiliu nou le va revedea, pentru că în formula vechiului consiliu de regulamentul de care se conduceau, deciziile erau luate cu multe încălcări a propriului regulament, a legislației în general. Se lucrează la o nouă lege a monumentelor istorice, repet, noi vom fi avocații monumentelor istorice”, a declarat Prodan.

Amintim că potrivit noului regulament, Consiliul va fi format din 13 membri specializați în domeniul protejării patrimoniului arhitectural-istoric, reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale cu preocupări statutare în domeniu, precum şi până la 3 funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii.

Membrii Consiliului, cu excepția celor din cadrul ministerului, vor fi selectați în bază de concurs organizat de către Ministerul Culturii, în conformitate cu Regulamentul aprobat în acest sens. Cu cel puțin 7 zile înainte de concurs, CV-urile candidaților vor fi publicate pe pagina web oficială a ministerului. Totodată, vor fi organizate consultări publice în scopul asigurării transparenței decizionale. Membrii Consiliului vor avea un mandat de trei ani.

În calitate de președinte va fi ales un membru ce nu deține funcție publică în cadrul Ministerului Culturii sau altei autorități publice, în timp ce vicepreședintele și secretarul Consiliului vor fi desemnați membrii din cadrul subdiviziunii de specialitate a Ministerului Culturii. Ședințele Consiliului vor fi făcute publice și transmise online. La acestea vor putea participa, fără drept de vot, specialişti atestați, experţi din țară și din străinătate, personalităţi cu experienţă ştiinţifică sau practică din domeniul protejării monumentelor istorice.

#CNMI #componenta #ilegalitati

Odată cu apropierea noului an școlar, părinții sunt îndemnați să acorde atenție și greutății ghiozdanului pe care îl poartă zilnic copiii. Specialiștii recomandă ca un ghiozdan complet, cu tot cu cărți și rechizite, să nu depășească 10-15% din greutatea corporală a elevului. Astfel, un copil care cântărește 30 de kilograme ar trebui să poarte un ghiozdan de cel mult 3-4,5 kilograme, greutate care include și ghiozdanul propriu-zis.

Potrivit kinetoterapeutului Mihaela Frimu, pentru elevii din ciclul primar, cu vârste între 6 și 10 ani, greutatea ghiozdanului ar trebui să fie de aproximativ 2,5-3,5 kilograme. În cazul elevilor de gimnaziu, limita recomandată este de circa 4-5 kilograme, în timp ce liceenii pot ajunge la aproximativ 6 kilograme, în funcție de greutatea și dezvoltarea lor fizică.

„Un ghiozdan prea greu determină copilul să își modifice postura pentru a-și menține echilibrul. Poate apărea tendința de a se apleca înainte, de a coborî sau ridica umerii și de a tensiona musculatura gâtului, umerilor și spatelui”, avertizează kinetoterapeutul Mihaela Frimu.

Purtarea zilnică a unei greutăți excesive poate duce la oboseală musculară, dureri de spate și umeri, precum și dureri cervicale și lombare. În timp, suprasolicitarea poate contribui și la apariția unor modificări de postură. Potrivit specialistului, un ghiozdan greu poate accentua anumite curburi ale coloanei, inclusiv hipercifoza toracică, cunoscută drept „spatele rotund”. De asemenea, musculatura care stabilizează trunchiul poate fi suprasolicitată.

Kinetoterapeutul precizează însă că un ghiozdan greu nu provoacă automat scolioză.

„Scolioza are cauze complexe și, în majoritatea cazurilor idiopatice, nu poate fi atribuită pur și simplu purtării ghiozdanului”, explică Mihaela Frimu.

La fel de important este și modul în care este purtat ghiozdanul. Acesta trebuie pus pe ambii umeri, iar bretelele trebuie ajustate astfel încât ghiozdanul să stea cât mai aproape de spatele copilului. Obiectele mai grele este recomandat să fie așezate cât mai aproape de corp. Specialistul îi îndeamnă pe părinți să verifice periodic conținutul ghiozdanului și să elimine lucrurile care nu sunt necesare în ziua respectivă.