După ce Guvernul a aprobat un nou mecanism de selectare a membrilor Consiliului Național al Monumentelor Istorice, în baza principiilor de profesionalism și meritocrație în domeniu, noul ministru al Culturii face dezvăluiri despre activitatea fostului consiliu.

Sergiu Prodan susține că deciziile consiliului erau controversate, iar unele cu încălcări la legislație.

„Activitatea CNMI-ului pe durata acestui an a trezit foarte multe semne de întrebare, au scos pe bandă rulantă, majoritatea din ele fiind controversate, le vom revedea. Un consiliu nou le va revedea, pentru că în formula vechiului consiliu de regulamentul de care se conduceau, deciziile erau luate cu multe încălcări a propriului regulament, a legislației în general. Se lucrează la o nouă lege a monumentelor istorice, repet, noi vom fi avocații monumentelor istorice”, a declarat Prodan.

Amintim că potrivit noului regulament, Consiliul va fi format din 13 membri specializați în domeniul protejării patrimoniului arhitectural-istoric, reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale cu preocupări statutare în domeniu, precum şi până la 3 funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii.

Membrii Consiliului, cu excepția celor din cadrul ministerului, vor fi selectați în bază de concurs organizat de către Ministerul Culturii, în conformitate cu Regulamentul aprobat în acest sens. Cu cel puțin 7 zile înainte de concurs, CV-urile candidaților vor fi publicate pe pagina web oficială a ministerului. Totodată, vor fi organizate consultări publice în scopul asigurării transparenței decizionale. Membrii Consiliului vor avea un mandat de trei ani.

În calitate de președinte va fi ales un membru ce nu deține funcție publică în cadrul Ministerului Culturii sau altei autorități publice, în timp ce vicepreședintele și secretarul Consiliului vor fi desemnați membrii din cadrul subdiviziunii de specialitate a Ministerului Culturii. Ședințele Consiliului vor fi făcute publice și transmise online. La acestea vor putea participa, fără drept de vot, specialişti atestați, experţi din țară și din străinătate, personalităţi cu experienţă ştiinţifică sau practică din domeniul protejării monumentelor istorice.

#CNMI #componenta #ilegalitati

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.