Volumul gazelor livrate în Transnistria se va menține. Prețul deocamdată nu a fost discutat cu Moscova, dar Tiraspolul este gata să achite datoria la gaz de 7 miliarde USD, potrivit unui interviu acordat agenției de presă ruse Ria Novosti de către liderul nerecunoscutei republici, Vadim Karsnoselski, scrie BANI.MD.

”Prețul pentru gazele care urmează să fie livrate nu a fost discutat cu Moscova. Exportul de gaze va rămâne același, dar prețul va fi discutat la negocierile care urmează să aibă loc”, a declarat Krasnoselski.

Potrivit liderului enclavei din stânga Nistrului, Tiraspolul nu se va dezice de datoria la gaz și este gata să o achite. ”Este poziția noastră, noi suntem gata să achităm orice sumă. N va fi achitată într-o zi sau un an. Este un proces de lungă durată. Important e că există acceptul din partea noastră”.

Anterior, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu declara că nu este corect ca cetățenii din dreapta Nistrului să achite datoria la gaz formată în stânga Nistrului, regiune care nu este controlată de autoritățile de la Chișinău.

În prezent, datoria regiunii din stânga Nistrului pentru gazul rusesc depășește 7 miliarde USD sau cât tot PIB-ul ţării, adică tot ce produce economia Moldovei într-un singur an. Specialiştii în domeniu afirmă că dacă gigantul rus Gazprom dorea cu adevărat recuperarea acestor datorii, atunci o făcea. Periodic gigantul rus atacă Moldovagaz în instanțele de arbitraj internațional unde obține câștig de cauză. Este mai degrabă o procedură necesară pentru a lua de pe umerii Gazprom eventualele probleme de ordin contabil şi fiscal pe teritoriul Rusiei create de aceste restanţe.

În acelaşi timp, experţii nu exclud însă că problema recuperării datoriilor a fost şi este utilizată de Gazprom şi Rusia pentru a face presiuni asupra conducerii Republicii Moldova, astfel încât aceasta să accepte, de exemplu, renunţarea la vectorul european sau, cel puţin, la proiectele energetice comune cu UE.

#gaz #Maia Sandu #Rusia #Vadim Karsnoselskii

Rujeola continuă să reprezinte o amenințare, iar scăderea acoperirii vaccinale crește riscul apariției unor noi focare. În 2024, în Regiunea Europeană au fost raportate 127.350 de cazuri de rujeolă, de două ori mai multe decât în 2023 și cel mai mare număr înregistrat din 1997, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.

Republica Moldova s-a confruntat, la rândul său, cu focare de rujeolă. În 2018, după o perioadă în care acoperirea vaccinală a scăzut, în țară au fost raportate 340 de cazuri. Specialiștii atrag atenția că menținerea unei rate ridicate de vaccinare este esențială pentru prevenirea răspândirii bolii și protejarea copiilor.

„Odată cu dezvoltarea internetului și a rețelelor sociale au început să se intensifice mișcările antivacciniste care promovau tot felul de falsuri, pentru ca oamenii să refuze vaccinarea. Consecințele au fost grave: s-a redus numărul copiilor vaccinați și s-a ridicat valul epidemic al cazurilor de rujeolă”, a declarat Angela Paraschiv, secretară de stat la Ministerul Sănătății.

În acest context, Ministerul Sănătății și UNICEF au realizat documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion”, în care medici și specialiști în sănătate publică explică riscurile celor trei boli și răspund celor mai frecvente întrebări și temeri ale părinților despre vaccinarea ROR.

Rujeola, rubeola și oreionul pot provoca complicații grave. În cazul oreionului, la băieți poate apărea orhita urliană, o inflamație a testiculelor care, în cazurile severe, poate afecta funcția reproductivă.

„Vaccinarea este un gest simplu care protejează nu doar copilăria, dar și șansa adultului de a avea o familie și urmași”, susține Iurie Arian, medic urolog-androlog, specialist în tratamentul infertilității la bărbați.

Rubeola este deosebit de periculoasă în timpul sarcinii. Infecția poate provoca pierderea sarcinii sau sindromul rubeolic congenital, asociat cu afectarea inimii, ochilor, auzului și sistemului nervos al copilului.

În Republica Moldova, imunizarea împotriva rubeolei a avut rezultate importante. Dacă în perioada 1995–2012 au fost înregistrate aproape 28.000 de cazuri, după introducerea vaccinării în 2002 numărul acestora a fost redus la zero. La nivel global, cazurile raportate de rubeolă au scăzut cu 97% între 2000 și 2022.

În cazul oreionului, imunizarea a fost introdusă în Republica Moldova în 1982, iar din 2002 este utilizată schema cu două doze de vaccin combinat ROR, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Aceasta a contribuit la reducerea cu peste 97% a nivelului de îmbolnăviri până în 2006.

Datele din 2024 arată însă că acoperirea vaccinală rămâne sub nivelul recomandat în unele grupe de vârstă. Aceasta a fost de 83,9% la copiii de un an, 93,1% la cei de 6–7 ani și 93,5% la cei de 15 ani.

Specialiștii spun că este necesară o acoperire vaccinală de peste 95% pentru a limita răspândirea bolilor și pentru a proteja inclusiv copiii care nu pot fi imunizați din motive medicale.

Vaccinul ROR este oferit gratuit în Republica Moldova. Prima doză este administrată la vârsta de 12 luni, urmată de rapeluri la 6–7 ani și la 15–16 ani, conform schemei naționale de imunizare.

Documentarul „Calea spre un viitor mai sigur: fără rujeolă, fără rubeolă, fără oreion” este realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul Guvernului Marii Britanii.