După ce Guvernul a aprobat un nou mecanism de selectare a membrilor Consiliului Național al Monumentelor Istorice, în baza principiilor de profesionalism și meritocrație în domeniu, noul ministru al Culturii face dezvăluiri despre activitatea fostului consiliu.

Sergiu Prodan susține că deciziile consiliului erau controversate, iar unele cu încălcări la legislație.

„Activitatea CNMI-ului pe durata acestui an a trezit foarte multe semne de întrebare, au scos pe bandă rulantă, majoritatea din ele fiind controversate, le vom revedea. Un consiliu nou le va revedea, pentru că în formula vechiului consiliu de regulamentul de care se conduceau, deciziile erau luate cu multe încălcări a propriului regulament, a legislației în general. Se lucrează la o nouă lege a monumentelor istorice, repet, noi vom fi avocații monumentelor istorice”, a declarat Prodan.

Amintim că potrivit noului regulament, Consiliul va fi format din 13 membri specializați în domeniul protejării patrimoniului arhitectural-istoric, reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale cu preocupări statutare în domeniu, precum şi până la 3 funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii.

Membrii Consiliului, cu excepția celor din cadrul ministerului, vor fi selectați în bază de concurs organizat de către Ministerul Culturii, în conformitate cu Regulamentul aprobat în acest sens. Cu cel puțin 7 zile înainte de concurs, CV-urile candidaților vor fi publicate pe pagina web oficială a ministerului. Totodată, vor fi organizate consultări publice în scopul asigurării transparenței decizionale. Membrii Consiliului vor avea un mandat de trei ani.

În calitate de președinte va fi ales un membru ce nu deține funcție publică în cadrul Ministerului Culturii sau altei autorități publice, în timp ce vicepreședintele și secretarul Consiliului vor fi desemnați membrii din cadrul subdiviziunii de specialitate a Ministerului Culturii. Ședințele Consiliului vor fi făcute publice și transmise online. La acestea vor putea participa, fără drept de vot, specialişti atestați, experţi din țară și din străinătate, personalităţi cu experienţă ştiinţifică sau practică din domeniul protejării monumentelor istorice.

#CNMI #componenta #ilegalitati

Ankara a solicitat Interpol să emită o „Notificare Roșie” pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză de „genocid” după interceptarea israeliană a unei flotile cu ajutoare pentru Fâșia Gaza, conform anunțului făcut vineri, 21 august, de ministrul turc al justiției, scrie hotnews.ro.

Turcia a criticat virulent Israelul în contextul ofensivei din Fâșia Gaza, iar președintele Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat frecvent de „genocid” pe Benjamin Netanyahu.

Decizia Israelului de a intercepta flotila care transporta aproximativ 430 de activiști, în mai, a stârnit un val de indignare la nivel internațional. Țări ca Franța, Italia și Australia au inițiat la rândul lor proceduri judiciare în urma incidentului.

Ministrul justiției din Turcia, Akin Gurlek, a anunțat într-o postare pe platforma X că a solicitat Ministerului de interne să ceară Interpol emiterea unor alerte de tip „Notificare Roșie” pe numele premierului Netanyahu și a unui alt israelian, numit Afek Moskovitch.

Ce este Notificarea Roșie

O Notificare Roșie este o adresată organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și aresta provizoriu o persoană, în așteptarea extrădării, predării sau a unei acțiuni legale similare. Ea este emisă de Secretariatul General al Interpol, la solicitarea unei țări membre, și nu reprezintă un mandat internațional de arestare, explică Interpol pe site-ul său oficial.

Akin Gurlek a precizat că demersul a fost făcut în baza mandatelor de arestare pe care le-au emis autoritățile turce pe numele lui Netanyahu și Moskovitch în data de 14 iulie.

Cei doi sunt urmăriți penal în Turcia pentru „crime împotriva umanității, genocid, privare de libertate agravată, agresiune și vătămare corporală intenționată, tortură, distrugerea de bunuri, jaf agravat și deturnarea de vehicule de transport”, a declarat Ministerul turc al justiției.

În dosar există în total 35 de inculpați, potrivit Anadolu.

Aproximativ 50 de nave se aflau în Flotila Global Sumud care a plecat din Turcia, în luna mai, spre teritoriul palestinian. Activiștii au fost reținuți de armata israeliană în Marea Mediterană și apoi au fost duși într-o închisoare israeliană înainte de a fi expulzați.