Transport, depozitare și logistică sunt cele mai atractive domenii pentru angajare din Republica Moldova, urmate de domeniul tehnologiilor informaționale, potrivit unui sondaj realizat de Magenta Consulting.

Scopul acestuia a fost să studieze tendințele pieței muncii din Republica Moldova. Rezultatele cuprind opiniile unui total de 733 respondenți, femei și bărbați, cu vârste cuprinse între 18-45 de ani din mediul urban.

Studiul a relevat că respondenții își doresc mai multe oportunități de angajare și locuri de muncă de calitate. Printre beneficiile așteptate de la angajator se numără asigurarea medicală facultativă, transportul comun asigurat, prânzul asigurat și posibilitatea de creștere salarială.

Majoritatea respondenților au declarant că nu planifică să emigreze sau să meargă la lucru peste hotare în următorul an (53%), în timp ce 15% sigur vor alege să emigreze în următoarele 12 luni. Studiul a relevat și că 22% din respondenți se gândesc serios să își schimbe locul de muncă, în timp ce 11% au făcut-o deja.

Dificultățile financiare sunt o preocupare persistentă pentru respondenți, astfel, potrivit studiului, media cea mai înaltă a salariului lunar greu de obținut constituie 14355 lei pentru regiunea Chișinău, la polul opus situându-se sudul țării, cu 11734 lei, în timp ce media salariului lunar obținut este de 9361 lei în Chișinău și 7881 lei în sudul Republicii Moldova.

Conform rezultatelor sondajului, cei implicați în deciziile care le influențează viitorul sunt colegii și prietenii, cu o pondere de 61%. În același timp, printre sursele utilizate pentru informarea despre angajare (locuri de muncă) 38% le revine rețelelor de socializare, tot 38% site-urilor locale de angajare, urmate de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă cu 9% din total respondenți.

Magenta Consulting oferă cercetări de marketing în Moldova începând cu 2006. Cercetările sociale și politice permit guvernelor, organizațiilor internaționale, partidelor politice să elaboreze politici, să înțeleagă eficiența activității lor, dar și să măsoare intensitatea anumitor fenomene.

Sondajul a fost realizat la inițiativa Japan Tobacco International, în lunile noiembrie-decembrie 2020. Având sediul central la Geneva, Elveția, JTI are circa 44.000 de angajați la nivel mondial și operațiuni în peste 81 de țări. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com.

#locuri de munca #Magenta Consulting

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.