Un alt episod din dosarul „frauda bancară”, în care, în calitate de inculpați figurează numele a trei foști conducători ai celor trei bănci falimentate (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială), precum și un șef de Direcție din cadrul Băncii Naționale a Moldovei (fost administrator special al Băncii de Economii) a fost expediat în judecată. Despre asta anunță Procuratura Generală într-un comunicat de presă.

Potrivit PG, procurorii au expediat în instanța de judecată 49 volume în care se conțin probe pertinente, concludente care dovedesc vinovăția persoanelor acuzate.

„În concret, aceștia sunt învinuiți de comiterea „escrocheriei în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale”, unul dintre ei fiind suplimentar acuzat și de „spălarea banilor în interesul organizației criminale, în proporții deosebit de mari””, anunță PG.

De asemenea, reprezentanții instituției mai precizează că faptele penale au fost săvârșite în intervalul octombrie – noiembrie 2014, exprimate prin sustragerea mijloacelor bănești prin intermediul efectuării plasamentelor bancare ce au fost puse la dispoziția membrilor asociației criminale, cu ulterioara prejudiciere a bugetului public național în sumă de peste 2,2 miliarde de lei.

„Pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunilor, procurorii au instituit sechestre pe bunurile inculpaților estimate la circa 2 miliarde de lei. Procuratura Anticorupție continuă urmărirea penală denumită generic ”Frauda Bancară” pentru stabilirea tuturor persoanelor implicate în această schemă ilegală și recuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiuni” se arată în comunicat.

Procuratura va informa suplimentar despre măsurile întreprinse și rezultatele obținute.

#frauda #judecată #Procuratura Generala

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.