Uniunea Europeană a debursat marți, 28 septembrie curent, Republicii Moldova cele 36,4 milioane euro promise drept suport direct bugetului de stat. Anunțul a fost făcut în cadrul întrevederii oficiale de la Bruxelles a prim-ministrului Natalia Gavrilița cu Oliver Varhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere.

Cei doi oficiali au discutat prioritățile Guvernului de la Chișinău și promovarea agendei europene a Republicii Moldova. Premierul a vorbit despre reformele în domeniul justiției, redresarea economică și îmbunătățirea climatului de afaceri, gestionarea crizei pandemice și imunizarea populației, dar și despre consolidarea instituțiilor de stat.

Natalia Gavrilița a apreciat suportul oferit țării noastre prin programele europene de asistență în diverse domenii și a subliniat că asistența europeană este esențială pentru implementarea reformelor în plan intern și asigurarea stabilității macrofinanciare. Pe această cale, premierul a exprimat mulțumiri pentru aprobarea planului de redresare economică pentru Moldova, în valoare de 600 milioane de euro.

„Suntem deschiși să aducem relația RM-UE la un nivel mai înalt. Așteptăm cu nerăbdare reuniunea Consiliului de Asociere, unde va fi adoptată o nouă Agendă de Asociere cu UE. Ne dorim să includem în dialogul politic problemele securității, justiția și domeniul energetic. Contăm pe identificarea proiectelor concrete de suport de către Direcţia Generală pentru Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere a Comisiei Europene (DG NEAR)”, a spus premierul.

Cei doi oficiali au trecut în revistă și subiectele legate de dezvoltarea afacerilor rurale și infrastructurii locale pentru a crea cât mai multe locuri de muncă în țară.

„Intenționăm să propunem un proiect pilot în Republica Moldova de modernizare a economiei în localitățile rurale din toată țara, prin dezvoltarea industriei alimentare și celei agricole, crearea locurilor de munca, asigurându-ne, astfel, că există locuri de muncă bine plătite, satele se dezvolta, iar cetățenii nu mai părăsesc țara”, a menționat comisarul Varhelyi.

Natalia Gavrilița l-a invitat pe Oliver Varhelyi să viziteze Republica Moldova.

#Natalia Gavrilita #UE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.