Dmitri Medvedev, șef adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, președintele partidului Rusia Unită, consideră că ar fi foarte posibil să se efectueze o investigație cu privire la interferența giganților IT americani în alegerile parlamentare ruse, care au avut loc în perioada 17-19 septembrie.

Într-un interviu, Dmitri Medvedev a răspuns la întrebarea dacă Moscova ar putea iniția un astfel de caz prin analogie cu ancheta așa-numitei urme rusești, care a fost condusă de Washington după alegerile prezidențiale din 2016 din SUA.

„Acest lucru ar trebui decis de către autoritățile competente, inclusiv ofițerii de aplicare a legii și Comisia electorală centrală”, a continuat șeful adjunct al Consiliului de securitate rus.

Medvedev a adăugat că în timpul votului de trei zile, un număr mare de atacuri au fost efectuate pe serverele CEC, dintre care jumătate provin din Statele Unite.

Interferența companiilor IT în alegeri

În acest context, Medvedev insistp că interferența giganților IT străini în alegerile din Rusia, inclusiv a celor asociate cu rezultatele căutării, ar trebui să fie limitată.

„Este posibil și necesar”, a reacționat el. Potrivit șefului adjunct al Consiliului de Securitate al RF, „giganții digitali în acest sens sunt sătui de toată lumea, inclusiv de Statele Unite ale Americii”.

„Chiar și administrația președintelui SUA, Joe Biden, care la un moment dat părea să aibă un anumit avantaj în acest mediu digital împotriva echipei lui Donald Trump, se gândește, totuși, la adoptarea unei legislații speciale pe această temă”.

Dmitri Medvedev a atras atenția asupra faptului că activitățile „tuturor acestor giganți digitali sunt adesea supuse doar regulilor lor corporative”, conform cărora iau decizii, „cineva este grațiat, cineva este executat”. Ca exemplu, el a citat situația prin blocarea conturilor fostului președinte american Donald Trump.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse a mai spus că trebuie să se confrunte cu o situație similară din propria sa experiență. El a menționat că are „destul de mulți adepți pe Twitter, aproximativ 4,5 milioane”.

În acest context, Medvedev a numit refuzul OSCE de a trimite observatori la alegerile din Federația Rusă ca o încercare cinică de a discredita în prealabil campania electorală din Rusia.

„Desigur, aceasta este o încercare de a discredita alegerile în avans. Acest lucru este absolut evident. O astfel de încercare deschisă, cinică, sinceră”, a spus el.

Totodată, oficialul s-a plâns că OSCE se transformă într-o instituție cu ajutorul căreia unele țări încearcă să facă presiuni asupra altora.

„Este foarte rău când o organizație internațională se transformă într-o instituție cu ajutorul căreia unele țări, grupuri ale unor țări încearcă să influențeze altele”.

De menționat că, Misiunea Statelor Unite la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a criticat recentele alegeri legislative din Rusiei, afirmând că nu au favorizat „votul liber sau echitabil”. Totodată a respins drept „nefondate” acuzațiile Moscovei de amestec din exterior în alegerile de săptămâna trecută, susținând că ar fi mai degrabă o încercare de a distrage atenția de la un proces electoral defectuos.

Într-o declarație adresată Consiliului permanent al OSCE, consilierul politic în funcție al SUA, Andrew Shepard, a criticat faptul că alegerile „nu au fost transparente și a fost împiedicată participarea reală a opoziției, subminând grav credibilitatea alegerilor”.

#alegeri parlamentare #Dmitri Medvedev #Federatia Rusa #SUA

Talka Sada, un tată dintr-un sat sărac din regiunea Terai din sudul Nepalului, străbate munții afectați de inundații în căutarea fiului său, dispărut în urma dezastrului provocat de revărsarea râului Bhotekoshi pe 26 august.

Vinod, fiul lui Sada, în vârstă de 19 ani, lucra ca muncitor la o centrală hidroelectrică din districtul Rasuwa, zona cea mai grav afectată de inundații, relatează publicația Al Jazeera.

Tânărul se afla acolo de o lună, efectuând munci ocazionale precum amestecarea cimentului. Ultimul contact telefonic dintre tată și fiu a avut loc cu o zi înainte de catastrofă. De atunci, Vinod și alți patru tineri muncitori, cu vârste între 17 și 19 ani, au dispărut fără urmă. „Nu vă pot spune cât de mult plânge soția mea. Și eu sunt în durere profundă și nu știu ce să fac”, a declarat Sada, ștergându-și lacrimile.

Bărbatul a plecat în căutarea fiului alături de fratele său Îmbrăcat într-o cămașă albă și pantaloni negri, Talka Sada a pornit într-o călătorie istovitoare alături de fratele său, în speranța de a-și găsi fiul. Cu un rucsac gri pe umeri și o pungă portocalie care îi servește drept pelerină de ploaie, bărbatul a străbătut deja sute de kilometri, cheltuind cei 2.000 de rupii nepaleze (aproximativ 13 dolari), bani împrumutați cu dobândă ridicată. „Am împrumutat bani ca să vin din Saptari până aici. Plătesc o dobândă de 20 de rupii pentru fiecare 100 de rupii împrumutate”, a spus el.

Călătoria a început cu un drum de nouă ore cu autobuzul până în capitala Kathmandu, unde Sada a verificat toate spitalele din oraș în căutarea fiului său printre supraviețuitori sau pe listele celor decedați. Însă fotografiile și cadavrele recuperate erau de multe ori greu de recunoscut, fiind descompuse sau mutilate. Neavând nicio veste despre Vinod, Sada a pornit pe jos spre districtul Nuwakot, aflat la aproximativ 60 km distanță de Kathmandu, mai aproape de centrala unde lucra fiul său.

Drumul spre Nuwakot a fost plin de dificultăți

Drumul spre Nuwakot a fost plin de dificultăți, trecând pe drumuri distruse și prin sate acoperite de noroi și resturi. În Trishuli, un mic oraș de pe drum, Sada și fratele său au plătit 1.500 de rupii pentru o noapte la un han, primind în schimb o porție modestă de orez. „Dacă mai trebuie să stăm aici încă o noapte, nu-mi va mai rămâne niciun ban să mă întorc acasă”, a spus el.

Sada și fratele său s-au lovit de refuzuri și indiferență

În căutarea lor disperată, Sada și fratele său s-au lovit de refuzuri și indiferență, fiind respinși de la morgi și taberele militare organizate pentru a ajuta victimele dezastrului. Tatăl își explică această atitudine prin discriminarea etnică cu care se confruntă comunitatea sa.

Originar din comunitatea marginalizată Musahar, Sada crede că statutul său de Madhesi și bariera lingvistică sunt motivele pentru care autoritățile îi ignoră rugămințile.

„Suntem săraci. Ne consideră Madhesi și bihari. Nu putem vorbi fluent nepaleza, de aceea doar ne resping și ne trimit de la un loc la altul. / Chiar dacă este un cadavru, avem dreptul să-l vedem. Ne-am înregistrat numele peste tot, la secțiile de poliție, la taberele militare. Dar nimeni nu ne ajută”, a spus Sada printre lacrimi.

Autoritățile nepaleze, copleșite de amploarea crizei, susțin că depun toate eforturile pentru a ajunge la victime și a le oferi sprijin. Totuși, frustrările și sentimentul de neputință sunt evidente printre cei afectați.

„Nu pot vorbi cu el. Nu-i aud vocea. Așa că toți sunt cu inimile frânte acasă”, a spus Sada, referindu-se la durerea familiei sale.

Stările lui Sada alternează între speranță și disperare Pe măsură ce orele trec fără nicio veste, stările lui Sada alternează între speranță și disperare.

„Fiul meu este tânăr. Muncește zilnic. Este agil. Sigur ar fi putut să meargă sau să fugă undeva”, spune el cu o licărire de speranță. Dar imediat, vocea i se frânge. „Nu mai am speranță. Dacă Vinod ar fi fost în viață, cu siguranță ar fi sunat de undeva, chiar dacă doar să bea apă”.

Cu toate acestea, renunțarea nu este o opțiune pentru tatăl devastat. El și fratele său se pregătesc să-și continue drumul către centrala hidroelectrică unde lucra fiul său.