În Republica Moldova filmul documentar, și nu doar el, are de suferit din cauza limitelor bugetare alocate pentru dezvoltarea acestuia. Ministerul Culturii promite că va contribui la crearea unui fond cinematografic, care să susțină producția filmului autohton. La ce etapă se află astăzi filmul documentar în țară se discută în cadrul unei conferințe care a început astăzi la Chișinău, transmite IPN.

Ministrul culturii, Sergiu Prodan, în calitate de regizor de film de ficțiune, recunoaște că la baza cinematografiei stă filmul documentar. Acesta poate exista fără de filmul de ficțiune, nu și invers. Ministrul a dat asigurări că va depune tot efortul necesar pentru ca producția cinematografică din Moldova să vină „de pe cap pe picioare”. Va depune eforturi pentru a crea fondul cinematografiei.

Directorul Centrului Național al Cinematografiei (CNC Moldova), Valentina Iusuphodjaev, spune că lucrurile se întâmplă mai greu dacă nu le faci într-un parteneriat. Evenimentele de felul conferinței de astăzi sunt, în primul rând, pentru tinerii care trebuie să comunice cu cineaștii de aici și întreaga lume, întrucât „filmul este comunicare”.

Vasili Braga, administrator COR, Asociația Industriilor Creative din Moldova, spune că pașii următori care se impun constau în găsirea modalităților de export al producției, de distribuție, dar mai întâi trebuie să se știe sigur că țara are capacitățile necesare și inspirația să se înțeleagă piețele pe care se iese.

Vladimir Druc, conferențiar universitar, șef al Departamentului Multimedia al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, spune că așteaptă, de 30 de ani, să fie bine în cinematografia națională, doar că „în luptele politice se pierde identitatea națională”. Conferențiarul universitar relatează că, în patru ani de studii la Departamentul pe care-l conduce, primul an este destinat filmului documentar, deoarece, crede el, „generația tânără trebuie să aibă imunitate de artă”.

Alexander Nanau, cel care a făcut documentarul „Colectiv” în România, crede că documentarul în zona est-europeană nu a fost luat în serios de fondurile publice. În România cel puțin, este văzut ca un frate mai mic al filmului, care nu e cu adevărat demn de a fi susținut. Dar, totuși, ultimii ani documentările devin tot mai vizibile. Fondul cinematografic din România nu a reușit să aloce decât 10% din bugetul său total pentru filmul documentar. Succesul documentarului „Colectiv” a venit din calitatea filmului, povestit într-un limbaj local, dar înțeles la nivel internațional.

Conferința pe film documentar „Hai cu Doc” va continua și pe 30 septembrie.

#conferinta #experienta #film documentar

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.