100 milioane de dolari câștigă Republica Moldova, anual, datorită studenților străini care studiază în țara noastră. Cifra este de patru ori mai mare decât acum 10 ani. Mai exact, potrivit statisticii, în prezent aproximativ 4 600 de studenți străni frecventează universitățile din Moldova, în timp ce acum 10 ani, cifra era de 1 200.

Declarația a fost făcută de expertul economic, Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Ioniță afirmă că cifra este destul de considerabilă, ținând cont de faptul că la noi numărul de studenți scade dramatic în fiecare an din cauza demografiei, a migrației și al plecării la studii peste hotare.

„În condițiile în care numărul studenților moldoveni scade, grupul studenților străini crește și aceștia ne permit să menținem pe linia de plutire sistemul educațional, ba chiar ne ajută să-l salvăm”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

TOP-ul arată în felul următor:

Majoritatea studenților străini care studiază în Moldova sunt din România. În 2020, numărul acestora a ajuns la 2 125;
Pe locul doi se află imigranții din Israel, în 2015 au venit 2 040 de tineri din această țară să studieze în țara noastră;
Pe locul trei se află India cu 605 de studenți.

Urmează Ucraina cu 600 de persoane, Siria cu 533, Iordania cu 302 și studenți din Turcia, 190 la număr.

Potrivit analistului economic, volumul de export al serviciilor educaționale în 2011 era de circa 15 milioane de dolari. Se poate estima că, în prezent, Republica Moldova ar câștiga anual din faptul că are studenți străini – circa 100 de milioane de dolari. Iar dacă ar exista dorință să fie depuse niște eforturi, atunci această cifră de afaceri ar putea ajunge la 200 de milioane de dolari.

„În prezent, se duce o luptă enormă pentru piața educațională internațională. Țările depun eforturi enorme ca să câștige bani din educație. Educația studenților străini, nu că îți permite pe de o parte să ai bani, dar studenții străini permit studenților noștri să fie incluși în circuitul internațional și ne permit să asigurăm niște resurse financiare pentru universitățile noastre, ca să-și poată crește calitatea educației, prestația”, a spus expertul.

Analistul a mai declarat că Israelul, în ultimii zece ani, a fost țara care a marcat tot ce înseamnă creșterea numărului de studenți străini care vin să învețe în Republica Moldova. După 2018 s-a înregistrat o scădere de 700 de studenți din Israel, care aduce pierderi anuale de circa 15 milioane de dolari.

Totuși, astăzi, 10% dintre studenții din Israel, care pleacă peste hotare, vin în Republica Moldova. Situația era să fie cu mult mai bună dacă nu aveau loc anumite fenomene neplăcute. Există și în Israel o luptă pentru a ține studenții acasă, iar autoritățile de acolo acum trei ani au luat decizia de a nu recunoaște anumite diplome obținute de studenții lor în urma absolvirii unor facultăți din Republica Moldova.

Economistul susține că anterior din Ucraina veneau să facă studii în Republica Moldova tinerii din zone unde se vorbește limba română, iar acum aceștia merg în România. Din Israel ajung tinerii să învețe în Republica Moldova fiind ghidați de alți concetățeni de ai lor, care au studiat aici și au rămas aici.

„Dacă vrea Republica Moldova să se impună pe piața internațională a serviciilor educaționale, trebuie să-i găsească pe acești oameni, care aduc studenți în Republica Moldova, și să-i întrebe ce este de făcut ca să-i ajute să aducă mai mulți studenți. Acești oameni ne ajută să creștem exportul de servicii”, a spus economistul.

Veaceslav Ioniță declară că în Republica Moldova numărul de studenți a scăzut de la 128 de mii în anii 2007-2008, la 57 de mii în 2019-2020. Acum este înregistrată o ușoară înviorare din contul studenților care au apelat la studii cu frecvență redusă, numărul cărora a crescut cu 2000. Însă, numărul de studenți care studiază la zi este la o limită de jos, iar ceea ce salvează învățământul astăzi sunt studenții străini.

Dacă în 2006, din numărul total de studenți, 1,3% erau studenți străini, în anul de studiu 2020-2021 numărul lor este de 8%. Studenții străini, în marea lor majoritate, sunt zilnic în sălile de curs. Astfel, fiecare al optulea student din sălile de curs din Republica Moldova este unul străin.

„Republica Moldova, pe lângă bunurile pe care le exportă de 2,7 miliarde de dolari, exportă și servicii, care se cifrează la 1,3 miliarde de dolari. Serviciile este domeniul unde noi mai mult exportăm decât importăm. Principalele servicii exportate sunt cele de transport, IT și cele educaționale”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#Moldova #Studenti #top

Un cutremur moderat a zguduit estul Japoniei, inclusiv zona Tokyo, duminică dimineața devreme, rănind peste 30 de persoane, majoritatea ușor, au declarat oficialii. Nu a existat pericol de tsunami, scrie antena3.ro.

Potrivit Agenției Meteorologice din Japonia, cutremurul a avut o magnitudine preliminară de 5,9, iar epicentrul s-a aflat în sudul prefecturii Ibaraki, la o adâncime de 70 de kilometri. Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS) a înregistrat o magnitudine de 5,8.

Cel puțin 37 de persoane au fost rănite în cinci prefecturi din regiune – 15 în Tokyo, nouă în Saitama, opt în Kanagawa, patru în Chiba și una în Ibaraki – potrivit oficialilor prefecturilor și Agenției pentru Pompieri și Gestionarea Dezastrelor.

Majoritatea răniților s-au accidentat după ce au căzut sau s-au lovit de mobilă ori uși, fiind luați prin surprindere de cutremur în timp ce dormeau și ridicându-se din pat în panică, au declarat oficialii. Printre aceștia s-a numărat o femeie în vârstă de 80 de ani, care a căzut din pat și a suferit o fractură gravă la șold în Yokohama, în prefectura Kanagawa, a relatat ziarul Yomiuri.

Un bărbat în vârstă de 23 de ani a declarat pentru ziarul Asahi că a simțit o zguduitură verticală la câteva secunde după ce s-a declanșat alerta de cutremur, în timp ce făcea cumpărături în cartierul Taito din estul Tokyo. El a spus că s-a temut să nu fie lovit de produsele care au căzut de pe rafturi în timp ce clădirea se zguduia.

Întârzieri ale trenurilor

Cutremurul a provocat întârzieri ale trenurilor expres care deservesc Tokyo și aeroportul Narita, precum și ale altor trenuri locale care circulă în regiunile din nord-est, însă trenurile de mare viteză Shinkansen circulau normal, a anunțat operatorul East Japan Railway Co.

Guvernul a înființat o celulă de criză pentru a evalua amploarea eventualelor pagube, a declarat premierul Sanae Takaichi pe X.

Agenția Meteorologică din Japonia i-a îndemnat pe locuitorii din zonă să fie precauți în fața posibilității producerii unui alt cutremur moderat timp de aproximativ o săptămână.

Seismul a declanșat alerte de urgență pentru cutremur pe telefoanele mobile și a zguduit puternic și Tokyo. Televiziunea publică NHK a difuzat imagini cu traficul de pe drumurile din orașele din apropiere, inclusiv Mito și Saitama, care părea să se desfășoare normal.

O conductă subterană de apă s-a rupt în cartierul Koto din estul Tokyo, iar apa s-a revărsat pe șosea, potrivit imaginilor difuzate de NHK. Conducta a fost reparată, iar scurgerea a fost oprită.

Nu au fost raportate anomalii la aproximativ o duzină de centrale nucleare și alte instalații care manipulează materiale nucleare, a anunțat Autoritatea de Reglementare Nucleară.