Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

VIDEO Bombă! Ex-ambasadorul UE ar fi avut discuții private cu Morari. Procurorul general pornește un scandal diplomatic

04 Oct. 2021, 13:17
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
04 Oct. 2021, 13:17 // Politica //  Realitatea.md

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a ieșit luni, 4 octombrie curent, cu o conferință-bombă în cadrul căreia a făcut o serie de acuzații. S-a referit în special la fostul șef ai Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari, dar, neașteptat, și la fostul șef al Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, care de curând și-a încheiat mandatul. „Anume acest reprezentant al UE la Chișinău a fost în relații destul de prietenești și cu elita politică din timpul statului capturat”.

„Ambasadorul UE în RM din ultimii patru ani, care la fel, a fost într-o corespondență directă și apropiată cu fostul șef al Procuraturii Anticorupție. Viorel Morari îi raporta orice mișcare și-l „aproviziona” din plin cu materiale de uz intern, acte procesuale în interesele sale și împotriva PG. Consecințele unei asemenea apropieri de conducerea Delegației UE la Chișinău sunt evidente, având în vedere bogata rețea de ONG-uri de media, experți în politici și reforme, care evident sunt finanțați pentru a fi independenți. Întâmplător sau nu, dar dialogul lui Viorel Morari cu Excelența Sa, Ambasadorul Peter Michalko a început exact în perioada Concursului la funcția de Procuror General și evident că această temă îl preocupa destul de mult pe domnul Ambasador. Reieșind din conversația dintre cei doi, întâlnirea lor a avut loc la sediul Misiunii UE la Chișinău pe 21 noiembrie 2019, după care Viorel Morari cu regularitate îi raporta toate mișcările din interiorul instituției”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

– Buna. Sunt Viorel Morari, șeful PA. Mulțumesc pentru discuție. Apreciez.
– Buna seara. Mulțumesc mult și eu. Numai bine și dacă va trebui, sunați-mă oricând.
– Pentru informare – Publika TV m-a invitat azi la 18:30 la emisiunea Tema zilei cu Victoria Criucova. A fost difuzat și un spot. O oră în urmă m-a sunat și a spus că administrația postului a anulat emisiunea.

Peste o săptămână Viorel Morari i-ar fi scris din nou Ambasadorului Michalko.

– Buna. Azi este ședința CSP. Va fi selectat candidatul Stoianoglo Alexandr. Posibil azi să fie acceptat și de Președintele RM. Un candidat la funcția de PG – a contestat actele comisiei de selecție și ale CSP atât la Judecătoria Râșcani și la Curtea de Apel. Ieri, în a doua jumătate a zilei solicitarea de suspendare a concursului a fost respinsă de ambele instanțe.
– Merci. Asta confirmă ce am auzit și eu.
– Judecătoria Râșcani a respins azi solicitarea de suspendare a concursului a unui alt candidat Perju Sergiu. El azi a depus solicitarea și azi a fost respinsă de judecător.

„Nu cred că trebuie să explic prea mult, cine, de fapt, stă în spatele candidaților la funcția de Procuror General, Eduard Bulat și Sergiu Perju? Cine îi ghida și de ce, timp de un an și jumătate se zbăteau prin instanțe pentru anularea rezultatelor concursului la funcția de Procuror General? Și mai ales, cine încuraja gruparea mafiotă a lui Viorel Morari și a reprezentanților acestuia, inclusiv europeni? Cel puțin așa pretindea a fi candidatul Sergiu Perju – prietenul lui Vladislav Bobrov și unul din apropiații lui Viorel Morari de la Procuratura Anticorupție”, a continuat Alexandr Stoianoglo.

Pe 28 noiembrie 2019, Viorel Morari i-ar fi raportat Ambasadorului UE că, cu patru zile înainte, a dispus anularea ordonanței procurorului de refuz pe faptul finanțării PSRM.

„Dacă e să deducem din discuție, acest subiect a fost abordat cu o săptămână mai devreme în cadrul întrevederii dintre cei doi. Nu pot să nu remarc aici faptul că anume dosarul finanțării PSRM îl interesa pe Ambasadorul UE Peter Michalko și în cadrul întrevederilor sale oficiale cu mine”.

La 4 decembrie 2019, deja după ce Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de Procuror General, Viorel Morari a mai avut o conversație cu diplomatul.

– Buna! Dacă Vă aduceți aminte am discutat câteva scenarii privind demiterea mea:
1. Un eventual control – PG a solicitat la 3 decembrie 2019 ora 14:00 prezentarea până pe 6 decembrie 2019 a raportului complex de activitate pentru 2016 – 2019.
2. Apariția în spațiul public a unei petiții anonime către CSP și PG unde sunt invocate cam aceleași fapte din Aprilie 2019 ”.
-Mersi pentru informare. Dar totuși, dacă e ceva de făcut, vreau să fac ceva. Eu voi împărtăși îngrijorările noastre cu SUA.

„Vă puteți imagina ce cadru valoros este Viorel Morari pentru experții noștri externi de dezvoltare. Nu am să vă mai obosesc cu discuțiile lor de mai departe, ele se rezumă la plângeri și nemulțumiri interminabile la adresa mea legate fie de controalele care se derulau la PA, fie de suspendarea acestuia din funcție, bineînțeles cu expedierea către principalul diplomat al UE a actelor, cu interpretările corespunzătoare”, a remarcat procurorul general în cadrul conferinței de presă.

La 10 decembrie 2019, Ambasadorul UE i-ar fi scris lui Viorel Morari.

– Am informat pe ambasadorii statelor UE despre situația. Toți vor privi asta ca o cauză principială.

A doua zi, 11 decembrie 2019, Viorel Morari i-a raportat lui Peter Michalko.

– Buna. Mâine la 14:00 am întâlnire cu reprezentanții Ambasadei SUA. M-a contactat doamna Podoroghin.

Pe 24 decembrie 2019, iarăși Peter Michalko l-ar fi întrebat pe Viorel Morari dacă este de acord ca el să spună câteva ceva public, la care fostul șef al PA i-a răspuns afirmativ, dar a avut o rugăminte.

– Vă rog să nu vă expuneți…

Nu este clar cu certitudine la ce anume nu trebuia să se expună diplomatul.

„În vâltoarea ultimelor evenimente ce vizează modificările urgente la Legea cu privire la Procuratură, promovarea și adoptarea lor cu încălcarea flagrantă a tuturor recomandărilor internaționale și a normelor constituționale, aducând Procuratura la piciorul politicului, devine oarecum neclară și suspectă tăcerea Delegației UE, a Ambasadei SUA și altor parteneri de dezvoltare. Ar fi bine totuși ca societatea să cunoască care este poziția lor, dacă împărtășesc aceleași viziuni și convingeri ca ale fostului Ambasador UE la Chișinău, Peter Michalko”, a conchis Alexandr Stoianoglo.

Este de menționat că, în contextul în care prevalează importanța declarațiilor procurorului general, care este o persoană oficială și mai mult reprezintă puterea legislativă în stat, Realitatea.md și-a asumat să publice acest articol, însă urmează să solicităm reacțiile persoanele vizate mai sus. Odată ce le vom obține, le vom face publice în articole separate, inclusiv cu actualizarea acestuia.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.