Toamna este anotimpul cel mai bogat după varietatea specifică a ciupercilor comestibile. In această perioadă pot fi recoltate o bună parte de specii din sezonul de vară și specii, ce formează corpuri sporifere doar in această perioadă. Pe lângă efecte benefice asupra organismului uman, ciupercile ascund și un pericol pentru sănătate – intoxicațiile cu ciupercile otrăvitoare.

Colectarea ciupercilor din apropierea gunoiștilor, din păduri, sau procurarea din locuri neautorizate implică riscuri majore pentru sănătatea consumatorului final.

Astfel, conform datelor, pe parcursul primelor nouă luni ale anului 2021, au fost înregistrate 56 de cazuri de intoxicații cu ciuperci cu afectarea a 80 de persoane, dintre care 17 copii cu vârste de până la 17 ani, inclusiv și un copil cu vârsta de cinci luni. Majoritatea cazurilor au fost provocate de consumul ciupercilor conservate și ciupercilor congelate pe parcursul anului 2020, culese de persoane sau achiziţionate de la comercianţii și preparate în condiţii casnice și ciuperci colectate din gardini, păduri. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în raioanele Călărași, Florești, Edineț, Fălești, Orhei, Nisporeni.

„Intoxicațiile grave, chiar mortale, cu ciuperci sălbatice constituie în prezent un fenomen destul de frecvent în Republica Moldova. Gravitatea intoxicației depinde de specia de ciuperci, de cantitatea consumată și chiar de vârstă, copiii, bătrânii și persoanele cu boli cronice fiind mult mai sensibili. Intoxicații grave înregistrate de instituțiile medicale din Moldova au avut loc în urma consumării în alimentație a următoarelor specii: Amanită veninoasă (Amanita phalloides), Amanita pestriță (Amanita pantherina), Galerină marginată (Galerina marginata), Pâlnioară albicioasă (Leucocybe candicans), Entolomă roșu-cenușie (Entoloma rhodopolium) Entolomă curbată (Entoloma sinuatum), Hebelomă crustuliniformă (Hebeloma crustuliniforme), Inocibă adecvată (Inocybe adaequata) Inocibă fibriată (Pseudosperma rimosum), Lepiotă cristată (Lepiota cristata), specii larg răspândite, care se confundă deseori cu cele comestibile”.

Majoritatea ciupercilor otrăvitoare conțin substanțe toxice cu efect letal în compoziția lor și de aceea este strict interzis de a fi consumate. Înainte de a merge în pădure pentru a culege ciuperci sau când urmează a fi procurate trebuie de știut cel puțin teoretic, cum arată unele specii de ciuperci otrăvitoare, care pot fi găsite în pădurile noastre. Orice persoană căreia îi place să meargă la cules ciuperci ar trebui să-și amintească clar că nu merită să pui ciuperci necunoscute în coș. Chiar și cea mai mică ciupercă otrăvitoare, deja prelucrată împreună cu restul ciupercilor, poate duce la consecințe grave.

Potrivit responsabililor, este doar o singură și cea mai sigură metodă de deosebit ciupercile otrăvitoare de cele comestibile – trebuie să le cunoști caracteristicele botanice.

„In cazul intoxicațiilor cu ciuperci, dacă primul ajutor este prompt și bine asigurat, chiar și persoanele intoxicate cu cele mai periculoase specii pot fi salvate. Din aceste considerente, intoxicațiile cu ciuperci constituie una dintre urgențele de sănătate publică majore, îndeosebi la copii. Cu cât simptomele apar mai rapid, cu atât intoxicaţia este mai gravă.

Simptomele sunt foarte variate şi se află într-o strânsă corelație cu specia de ciuperci, cantitatea de toxină consumată, precum şi cu vârsta persoanei, care suportă intoxicația. In linii generale, ciupercile toxice pot avea perioada de incubație scurtă (de la 15 minute pană la 3 ore) sau lungă (primele simptome apar după un interval de 12 sau chiar 72 de ore după ce au fost consumate).

În aproximativ peste 2 ore de la consumul ciupercilor toxice poate apărea greaţă, vomă, diaree, transpiraţia excesivă, slăbiciune generală, dureri abdominale etc. Peste 6 ore – pot apărea dureri de cap, ameţeli şi agravarea stării de vomă pierderi de conştiinţă, halucinaţii și chiar comă”.

La apariția primelor simptome ale intoxicației cu ciuperci, se apelează imediat numărul de urgență 112.

IMPORTANT – Nu aruncați resturile de ciuperci și bucatele preparate, care au provocat intoxicația – ele vor fi ridicate și examinate de specialiștii, care vor cerceta cazul de intoxicație

Pentru a evita intoxicațiile cu ciuperci, nu se recomandă:

să cumpărați ciuperci proaspete sau uscate în locuri de comerț spontan (ambulant, neautorizat, de pe marginea drumului, traseului) sau să cumpărați ciuperci conservate, preparate în condiții casnice;
să culegeți ciuperci din locuri unde s-au administrat pesticide şi ierbicide;
colectarea ciupercilor în găleți, pungi de plastic sau saci, deoarece acest lucru poate duce la deteriorarea rapidă a ciupercilor, inclusiv a piciorului ciupercilor, complicând semnificativ, în primul rând, sortarea lor, iar ca rezultat – eventuala pătrundere a unor părți din ciupercile otrăvitoare în masa generală de ciuperci culese, și, în al doilea rând, la prelucrarea ulterioară a ciupercilor;
colectarea ciupercilor necunoscute și cele bătrâne cu larve;
să gustați ciupercile în timpul recoltării;
prelucrarea culinară a ciupercilor peste o zi sau mai multe zile după colectare;
păstrarea ciupercilor la cald, deoarece ele sunt un produs perisabil.

Totodată, se atestă răspândirea intoxicaţiilor cu ciuperci la copii, datorită particularităţilor de vârstă, alimentaţie, igienă personală – ei prezintă un grup vulnerabil, expus unui risc sporit de îmbolnăvire. Din aceste considerente vă atenționam:

nu implicaţi în procesul de colectare a ciupercilor copiii;
nu admiteți consumul ciupercilor în raţia alimentară a copiilor.

Mai mult, cu toate beneficiile lor, ciupercile comestibile nu trebuie consumate în cantități mari și nici foarte frecvent.

#ANSA #ciuperci #intoxicatii #recomandări

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.