Organizațiile societății civile (OSC), 13 la număr, au semnat o declarațiile comună, prin care condamnă „dezvăluirile calomnioase și inacceptabile ale procurorului general Alexandr Stoianoglo, în adresa organizațiilor non-guvernamentale, a mass-media independentă și a partenerilor de dezvoltare”. Organizațiile semantare denotă „o lipsă de înțelegere a rolului societății civile și al Procuraturii într-o societate bazată pe supremația legii”, făcând trimitere la declarațiile lui Stoianoglo de ieri, 4 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă.

Procurorul general a acuzat unele OSC-uri, mass-media independentă și unii parteneri de dezvoltare că ar fi implicați în „discreditarea și blamarea” sa.

În declarația semnată de cele 13 ONG-uri se vorbește și despre documentul publicat în aceeași zi pe pagina web a Procuraturii Generale sunt prezentate imagini din telefonul unui fost procuror, care arată corespondența dintre acesta și câțiva reprezentanți ai societății civile și ai corpului diplomatic. Această corespondență datează din decembrie 2019 și conține informații despre Procuratură, obținută în urma decriptării informației de pe telefonul fostului procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, anchetat într-un dosar penal.

„Declarațiile procurorului general, în virtutea funcției pe care o ocupă și a instituției pe care o reprezintă, sunt calomnioase și nefondate. Noi, semnatarii acestei declarații, regretăm că, resursele Procuraturii Generale sunt utilizate pentru filajul OSC-urilor, reprezentanților și activităților acestora, în loc de lucruri de primă importanță pentru Republica Moldova, cum ar fi: investigarea devalizării sistemului bancar, a Laundromatului sau finanțarea ilegală a partidelor politice. De asemenea, ne exprimăm îngrijorarea că procurorul general a admis cu bună știință și în interes personal publicarea unor informații din investigațiile penale, care sunt confidențiale. Divulgarea corespondenței private și a materialelor urmăririlor penale constituie infracțiuni potrivit Codului penal.

Subliniem faptul că, contrar insinuărilor procurorului general, OSC-urile nu au susținut modificările recente la Legea Procuraturii care prevăd evaluarea activității și demiterea procurorului general. De asemenea, întâlnirea OSC-urilor din decembrie 2019 cu fostul procuror a avut loc pe fundalul interdicției impuse de către procurorul general celorlalți procurori de a discuta despre situația din Procuratură, în timp ce în instituție se întâmplau lucruri neclare pentru cei din afara. Scopul acelei întâlniri din decembrie 2019, la care au participat câțiva reprezentanți ai societății civile și ai presei independente, a fost documentarea cu privire la situația din Procuratură. Monitorizarea instituțiilor statului constituie una din activitățile de bază ale OSC-urilor”, se arată în declarația OSC-urilor semnatare.

Referitor la declarațiile lui Soianoglo față de cele două studii lansate în septembrie curent de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), semnatarii declarației precizează că, IPRE și CRJM au acționat ghidându-se de interesul public și au utilizat în acest sens date oficiale publicate de Procuratură.

„Lansarea acestor documente a avut loc în această perioadă, fiind amânate din cauza campaniei electorale. Concluziile documentelor nu au fost contestate de procurori. Mai mult, analize similare au fost efectuate de către CRJM și până la numirea dlui Stoianoglo în funcția de procuror general. Considerăm că acuzațiile lansate de procurorul general au avut scopul de a distrage atenția publică de la problemele din procuratură, cum ar fi lipsa progresului în investigarea devalizării sistemului bancar și a Laundromatului, fapt pentru care procurorul general a fost criticat de întreaga societate. De asemenea, atacul lui Stoianoglo s-a produs exact în ziua în care au fost publicate mai multe investigații în baza documentelor #PandoraPapers, care scot în prim plan cazuri de corupție la nivel înalt și spălare a banilor prin intermediul paradisurilor fiscale, deviind atenția de la acestea”, se mai precizează în declarație.

Organizațiile semnatare:

Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
Asociația pentru Politica Externă (APE)
Asociația Presei Independente (API)
Asociația Promo-LEX
Centrul de Antreprenoriat și Politici Economice
Centrul Expert-Grup
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
CPR Moldova
Fundația pentru Dezvoltare
Institutul de Politici Publice (IPP)
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
LID Moldova
md

#Alexandr Stoianoglo #declarație #ONG

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.