Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că nu cunoaște detalii despre reținerea procurorului general, Alexandr Stoianoglo, însă califică ultimele sale acțiuni drept „populiste, a unui politician în devenire sau fost politician” și nicidecum a unui procuror general care ar trebui să se ocupe cu combaterea corupției și a actelor de delapidare a statului de averi. Declarațiile au fost făcut de Grosu în cadrul unei emisiuni radiofonice, de la postul național de radio.

„Eu încă vreau să văd finalitatea. Noi am mai avut parte de astfel de acțiuni. Am văzut zero progrese pe dosarul Laundromat. Oamenii ne întreabă cum se face că un hoț stă în Turcia, unul în Israel, iar altul la Londra, iar acest procuror nu face nimic decât să protejeze și să tolereze aceste lucruri. Eu nu am ce răspunde cetățenilor când merg la întâlniri și îmi dau întrebări pe aceste subiecte. Noi l-am chemat în Parlament să le spună oamenilor, cine l-a încurcat, de la cine a cerut ajutor. El n-a dorit să vină. În tot ce a făcut, el nu a încercat să apere interesul statului. Haideți să explic mai simplu: Sunt 2 bandiți, Platon și Plahotniuc, au fost împreună, apoi s-au certat. Acum tot ce face Procuratura este să facă dreptate unui bandit în raport cu alt bandit. Păi așa procuratură ne dorim? Este o misiune care Nu trebuie tolerată. Referitor la ancheta penală nu cunosc nimic, procurorul de caz trebuie să se expună”, a afirmat Grosu.

Referitor la acțiunile Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Igor Grosu afirmă că aceștia opun rezistență pentru a putea fi efectuate schimbările așteptate de către societate.

„Eu cred că acolo există rezistență la schimbare. Noi nu trebuie să ghicim, noi cunoaștem acest lucru – rezistență la schimbare. În Procuratură încă există mulți care nu vor schimbare. Le este convenabil sistemul, care a fost clădit de Plahotniuc, după care a fost preluat de Igor Dodon. Dacă a venit un deputat și nu unul oarecare, dar președintele Comisiei securitate, apărare și ordine publică, a prezentat niște puncte clare, iar CSP trebuia să ia o decizie. Să desemneze un procuror, să examineze această solicitare și să spună: întrunește sau nu cele invocate. Cu greu s-a decis până s-a ajuns la o decizie finală”, a mai spus Grosu.

Președintele Legislativului a mai precizat că nu a văzut acțiuni concrete de la procurorul general, ci s-a văzut doar „privet Slava” (n.r. așa s-a salutat Alexandr Stoianoglo, cu Veaceslav Platon, la prima întrevedere cu acesta, după ce a fost eliberat din închisoare).

„Noi am văzut cum hoții sunt scoși din pușcărie. Cum Platon este lăsat liber să părăsească teritoriul Republicii Moldova, fiind vizat și având câteva dosare pe rol, iar după asta să spună că nu înțelege de ce a plecat din țară. Noi l-am chemat în Parlament, veniți vă rog și spuneți oameniilor cine te-a încurcat, ce nu s-a primit, de ce nu ați întreprins nimic pentru a evolua în dosarele mari de rezonanță, pentru că eu nu am ce le răspune oamenilor când merg la întâlniri și mă întreabă pe mine. Nu a dorit să facă acest lucru. Greșeala lui este că nu a apărat interesul public, ci a doi bandiți, care cândva au fost parteneri. Este Platon și Plahotniuc, care acum Stoianoglo încearcă ca Procuratura să facă dreptate unui bandit în coraport cu alt bandit”, a completat Grosu.

Amintim că, ieri seara, 5 octombrie, procurorul general a fost reținut pentru 72 de ore, după ce, tot ieri, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) au dat acordul ca acesta să fie supus unei urmăriri penale pentru pretinse acțiuni ilegale pe care le-a admis în perioada când deținea funcția de deputat, fapt ce au creat premise pentru „mare spălătorie rusească” a banilor prin băncile din Republica Moldova.

Alexandr Stoianoglo a fost reținut de către ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, iar procurorul desemnat de către CSP pentru anchetarea acestuia, Victor Furtuna, a declarat că acesta reținut pe patru capete de acuzații.

Precizăm că, astăzi, CSP s-a întrunit în ședință și urmează să desemneze un procuror general interimar, după suspendarea din funcție a lui Stoianoglo și reținerea acestuia.

#cazul Stoianoglo #dosarul Stoianoglo #Igor Grosu #Stoianoglo reținut

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.