Consiliul Superior al Procurorilor și-a exprimat votul pentru viitorul procuror care va asigura interimatul funcției după ce Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcție și arestat. Astfel, cu votul a șapte membri ai CSP, Dumitru Robu a fost înaintat către președinta Maia Sandu, cea care va lua o decizie finală în acest sens.

„Eu vreau să avem o procuratură care nu ascultă de politic, dar nu ascultă nici de clanuri. Transmit un mesaj tuturor procurorilor: niciodată nu-i voi sunat să dau indicații. Dacă cineva va spune că de la mine a venit vreo indicație, să mă sunați. Vreau o Procuratură Generală care să-și îndeplinească misiunea, să combată corupția, să sancționeze hoții”, a declarat ministrul Justiției Sergiu Litvinenco în urma ședinței CSP. Declarațiile au fost transmise în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

Realitatea.md amintește că Dumitru Robu va fi procuror general interimar. Acesta a mai exercitat interimatul șefiei Procuraturii Generale în 2019, când Blocul ACUM (Platforma DA și PAS) era în coaliție cu PSRM. Decizia a fost luată la ședința extraordinară a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) de miercuri, 6 octombrie curent, fiind anunțată de președinta Angela Motuzoc.

Egal cu zero! Numirea unui procuror general interimar – sub risc. Stoianoglo a contestat hotărârea CSP

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.