Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Fondatorii Moderna – în topul miliardarilor. Compania e criticată pentru că nu distribuie vaccinul în țările sărace

07 Oct. 2021, 13:09
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
07 Oct. 2021, 13:09 // În Lume //  Realitatea.md

Fondatorii companiei americane care a produs, cu banii contribuabililor SUA, unul dintre cele mai folosite vaccinuri din lumea bogată au acum averi estimate la câte 3,5 miliarde de dolari, potrivit topului Forbes. În acest timp, criticii observă că Moderna refuză să susțină o distribuție echitabilă a vaccinurilor către țările cu venituri mici și medii.

Profiturile obținute de Moderna, compania pharma care a produs unul dintre cele mai vândute vaccinuri anti-COVID din lume, au propulsat trei noi oameni în topul Forbes al celor mai bogate 400 de persoane din SUA.

Pe baza prețului acțiunilor companiei la începutul lui septembrie, revista i-a adăugat pe listă pe Noubar Afeyan, cofondator și președinte al Moderna, pe Robert Langer, un profesor de la Massachusetts Institute of Technology, alt cofondator al companiei, și pe Timothy Springer, un profesor de la Harvard Medical School și unul dintre primii investitori ai companiei.

Averea netă a fiecăruia a fost estimată de Forbes la 3,5 miliarde de dolari.

Moderna a dezvoltat unul dintre cele trei vaccinuri aprobate în prezent în SUA și unul dintre cele mai folosite în această țară, alături de Pfizer. Moderna a fost, de asemenea, achiziționat și de Comisia Europeană și distribuit în statele membre, inclusiv în România.

Un vaccin dezvoltat cu banii contribuabililor SUA

Compania, cu sediul în Massachusetts, a fost fondată în anul 2010, cu scopul de a aduce pe piață produsele bazate pe tehnologia ARN. Deocamdată, singurul produs comercial bazat pe această tehnologie este vaccinul anti-COVID.

În urma comenzilor multiple din întreaga lume, evaluarea companiei a ajuns în această vară la 100 de miliarde de dolari.

Valoarea acțiunilor companiei era miercuri de patru ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, și asta chiar dacă prețul acțiunilor scăzuse cu 18% în ultima săptămână.

Mare parte din această scădere a venit vineri, după ce compania farmaceutică Merck a anunțat că noua sa pastilă pentru tratarea COVID-19 reduce riscul de spitalizare și deces cu aproximativ 50%. Merck intenționează să solicite o autorizație de utilizare de urgență în Statele Unite de la Agenţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA).

Vaccinul Moderna, dezvoltat asemenea serului Pfizer, pe baza tehnologiei ARN mesager, a primit autorizația de urgență pentru administrarea la persoane de peste 18 ani în decembrie anul trecut.

Între timp, Moderna a solicitat o autorizație pentru administrarea vaccinului și la persoanele de 12-17 ani. Compania a solicitat, totodată, și aprobarea definitivă, din partea FDA. Agenția federală nu a anunțat încă decizia.

Mai bine de 283 de milioane de doze de vaccin Moderna au fost administrate în aproape 40 de țări, potrivit site-ului Our World in Data, care adună datele publice oficiale.

Important de precizat este că guvernul federal al SUA a oferit un miliard de dolari pentru dezvoltarea vaccinului Moderna, apoi a oferit companiei încă 1,5 miliarde de dolari în avans pentru cumpărarea de doze.

Una dintre cele mai criticate companii

Moderna este, în același timp, una dintre cele mai criticate companii, atunci când vine vorba despre echitatea distribuției vaccinurilor în lume.

Potrivit New York Times, administrația lui Joe Biden a îndemnat atât Pfizer, cât și Moderna să ia în calcul parteneriate prin care să își licențieze tehnologia către alți producători, cu scopul de a oferi mai multe vaccinuri țărilor cu venituri mici sau medii.

Aceste discuții private au dus la un acord cu Pfizer, care a vândut SUA 500 de milioane de doze adiționale de vaccin, fără profit, pentru a fi donate altor țări. Discuțiile cu Moderna nu au avut însă rezultat, scrie cotidianul american, care a vorbit cu un oficial, sub acoperirea anonimatului.

„Câțiva oameni au făcut miliarde de pe urma vaccinului Moderna, o tehnologie care a salvat vieți produsă aproape în întregime cu banii contribuabililor”, a subliniat miercuri Citizens Trade Campaign, o coaliție de organizații de mediu și sindicate.

„În acest timp, compania refuză solicitările de a-și împărtăși rețeta vaccinului astfel încât mai multe doze să fie produse în țări cu venituri mici”, au precizat organizațiile.

Într-un raport dat publicității luna trecută, Amnesty International a observat, la rândul său, că Moderna „nu a livrat nici măcar o singură doză unei țări cu venituri mici, a oferit doar 12% din dozele sale țărilor cu venituri medii și nu va livra majoritatea comenzilor pentru (programul umanitar) COVAX până în 2022”.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.