Copenhaga și-a confirmat reputația de destinație culinară, după ce două din restaurantele sale de top au câștigat primul și al doilea loc la World’s 50 Best Restaurants în 2021, premii considerate de specialiști Oscarurile gastronomice.

Noul restaurant al chefului René Redzepi, renumit pentru tehnicile sale de fermentare, a fost numit cel mai bun restaurant din lume, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Anvers, în Belgia. Vechiul Noma a ocupat locul întâi în 2010, 2011, 2012 și 2014 și locul al doilea în 2019.

„Nicio vizită la Noma nu este la fel”, s-a spus în cadrul ceremoniei, unde au fost menționate și câteva din preparatele unice servite aici.

William Drew, directorul World’s 50 Best Restaurants, a spus că Noma este „probabil cel mai influent restaurant al generației sale, stabilind noi standarde în ceea ce privește cercetarea, aprovizionarea cu ingrediente, dezvoltarea preparatelor și prezentarea”.

Un meniu la Noma costă 2.800 de coroane daneze, adică în jur de 350 de euro, iar vinurile însoțitoare – 1.800 de coroane.

Restaurantul a câștigat a treia stea Michelin la începutul acestui an, fiind lăudat pentru „legătura puternică cu natura, mâncăruri creative și complexe”.

What an incredible moment for us all in Copenhagen.

We are so happy and proud of our team being voted the no. 1 restaurant in the world. #Worlds50Best pic.twitter.com/v0mH09WdaW

— restaurant noma (@nomacph) October 5, 2021

Anul trecut, din cauza pandemiei, aceste premii nu s-au acordat.

În 2019, în regulamentul concursul a fost introdusă o nouă regulă potrivit căreia câștigătorii anteriori nu mai pot concura în anul curent, dar Noma s-a calificat anul acesta pentru că a redeschis restaurantul la o nouă adresă.

Lista anuală a celor mai bune restaurante este votată de peste 1.000 de gastronomi, scriitori și critici culinari, chefi și experți culinari internaționali, care au acordat anul acesta locul secund unui alt restaurant de trei stele Michelin din Copenhaga, Geranium.

Iată care sunt cele mai bune 10 de restaurante din lume:

Noma (Copenhaga, Danemarca)
Geranium (Copenhaga, Danemarca)
Asador Etxebarri (Axpe, Spania)
Central (Lima, Peru) Cel mai bun restaurant din America de Sud
Disfrutar (Barcelona, Spania)
Frantzén (Stockholm, Suedia)
Maido (Lima, Peru)
Odette (Singapore) Cel mai bun restaurant din Asia
Pujol (Mexico City, Mexic) Cel mai bun restaurant din America de Nord
The Chairman (Hong Kong)

#restaurant #top

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.