Municipiul Chișinău se sufocă în ambuteiaje. Totodată, se circulă în condițiile unui carosabil uscat, drumurile sunt accesibile, obstacole sau alte evenimente rutiere nu sunt înregistrate. Potrivit informațiilor, actualmente, în municipiul Chişinău se atestă flux sporit de transport, pe următoarele străzi și tronsoane de drum:

Sectorul BOTANICA:

• intersecția cu sens giratoriu bd.Iu.Gagarin – D.Cantemir – C.Negruzzi;

Sectorul BUIUCANI:

• intersecția cu sens giratoriu str. I.Creangă – Calea Ieșilor;
• șos.Balcani intersecție cu str. L.Deleanu.

Sectorul CENTRU:

• intersecția străzilor bd.Ștefan cel Mare – A.Pușkin;
• șos. Hîncești intersecție cu str.V.Dokuceaev;

Sectorul CIOCANA:

• nodul rutier Tutun CTC;
• intersecția străzilor Vadul lui Vodă – M.Sadoveanu.

Sectorul RÎȘCANI:

• bd.Renașterii Naționale pe sensul de deplasare intersecția străzilor Bogdan Voievod – Florilor – T.Vladimirescu;
• str.Kiev pe sensul de deplasare bd.Moscova;
• str. Calea Orheiului intersecție cu str.Studenților, ieșirea din oraș.

Urmare celor vizate, pe segmentele de drum predispuse formării ambuteiajelor sunt prezenţi agenţii de circulaţie care asigură buna desfaşurare a circulaţiei rutiere.

Serviciul „InfoTrafic” al INSP recomandă conducătorilor auto:

înainte de a porni la drum, să se informeze despre situația rutieră;
să respecte indicațiile/semnalele agenţilor de circulație;
să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită şi să respecte distanţă între automobile pentru a putea opri in condiţii de siguranţa;
să nu efectueze manevre periculoase în trafic;
să cedeze trecerea pietonilor şi vehiculelor cu regim prioritar de circulaţie.

#agenti de circulatie #Ambuteiaje #conducatori auto

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.