România a înregistrat 209 decese COVID în ultimele 24 ore, dintre care doar 16 erau persoane vaccinate anti-COVID. În acest context, şefa secției de Anestezie Terapie Intensivă de la Institutul Marius Nasta din Capitala României, medicul Genoveva Cadar, a declarat că pacienţii ajung deja în stare critică la spital.

„Vin târziu, pentru că nu cred în boală. Cred că e o simplă răceală. Stau acasă până se agravează foarte tare și atunci vin târziu”, spune Genoveva Cadar, şefa secției de Anestezie Terapie Intensivă de la Institutul Marius Nasta.

„Pe de altă parte, fac și forme severe pentru că nu sunt vaccinați. Sunt forme severe, cu evoluții destul de rapide față de valurile anterioare. În valul ăsta am primit pacienți pe care i-am intubat în primele ore de la admisie, unii chiar la admisie și cu evoluție rapid nefavorabilă. Nu știu dacă este caracteristica tulpinii Delta sau este urmare a faptului că au stat într-adevăr până târziu acasă. Nu știu dacă ar fi venit mai devreme ar fi fost vreo schimbare. Mi-e greu să spun treaba asta. La noi ajung în formă deja critică”, adaugă Genoveva Cadar.

Potrivit acesteia, pacienţii ajung şi cu saturaţii de oxigen de 30%-40%. Şefa secției de Anestezie Terapie Intensivă de la Institutul Marius Nasta din Capitală spune: „Pacienții care sunt în situația în care sunt, cu forme, severe, dependenți de oxigen, regretă că nu au crezut în boală, că nu au crezut în vaccin”.

Deunăzi, un domn mai în vârstă se exprima ceva de genul „faceți-mi și zece vaccinuri, numai să mă fac bine”. E cam târziu acum, când e la terapie intensivă și ventilat non-invaziv. Ei nu înțeleg că nu pot întâi să zică nu și după aia, dacă se îmbolnăvesc să zică da și se rezolvă. Nu realizează gravitatea situației. Le pare rău acum că nu s-au vaccinat. Dacă pot, ar sfătui pe toată lumea să se vaccineze, dar, din păcate, acum sunt într-o situație în care e greu ca până și mesajul lor să mai ajungă în exterior. Ei sunt la terapie intensivă.

Genoveva Cadar subliniază că cel mai greu moment din ultima gardă a fost conversația cu unii aparținători.

„După vizita de aproape 5 ore în zona roșie la cei 15 pacienți, am ieșit în cursul după-amiezii și după cum ne este obiceiul am luat la rând telefoanele contacților, ca să îi informăm despre evoluția pacienților. E foarte greu. În primul rând pentru că le dai vești proaste multora dintre ei. Iar în al doilea rând pentru că unii în continuare nu înțeleg și nu acceptă situația de niciun fel. Spun că nu există boala COVID. Întreabă de ce l-am intubat, de ce l-am dus în ATI. Sunt întrebări lipsite de sens și de logică”, explică şefa secției de Anestezie Terapie Intensivă de la Institutul Marius Nasta din Capitală.

„Pierdem mult timp cu lămuriri, cu explicații. Și de cele mai multe ori se dovedește a fi în zadar, pentru că ei tot pe a lor o țin. Scandalul este zilnic. Fiecare medic de gardă își toacă nervii când îi vine rândul de gardă și tot degeaba. În final sunt tot foarte nemulțumiți, foarte recalcitranți, chiar agresivi”, mai spune Genoveva Cadar.

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.