Procurorul Victor Plugaru, cel care a gestionat dosarul cu privire la expulzarea ilegală a profesorilor turci de la Liceul „Orizont” și-a dat demisia. Ordinul a fost semnat de către procurorul general interimar, Dumitru Robu.

Contatat telefonic, procurorul-șef al municipiului Chișinău, Oleg Afanasii, a declarat pentru Realitatea.md că Plugaru a fost concediat ieri, iar demisia acestuia este din proprie inițiativă.

Victor Plugaru nu a răspuns la apeluri pentru a ne oferi mai multe detalii.

Plugaru a venit în organele procuraturii în anul 2008 și prin decret a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău.

În 2016, Plugaru, fiind procuror în Secţia exercitare şi conducere a urmăririi penale a Procuraturii mun.Chişinău, a primit calificativul „ATESTAT”, semnat de 7 membri ai Colegiului de calificare, iar peste o lună Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Plugaru Victor.

Potrivit site-ului procuror.magistrat.md, pe numele procurorului Plugaru nu a fost inițiată nicio procedură disciplinară.

Dosarul expulzării ilegale a profesorilor turci

Amintim că acum trei ani, șapte cetățeni străini, profesori și administratori ai rețelei de licee „Orizont”, au fost declarați indezirabili și expulzați de pe teritoriul Republicii Moldova în septembrie 2018.

Serviciul de Informații și Securitate motiva atunci că cei șapte sunt suspectați de legături cu o grupare islamistă despre care ar exista indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări. Familiile profesorilor, dar și colegii de serviciu, au organizat numeroase acțiuni de protest. Cei șapte cetățeni expulzați au fost condamnați în Turcia.

Dosarul a avut un singur inculpat, fostul șef SIS, Vasile Botnari. Anterior, în presă se anunța că deși inițial, acuzatorul de stat a solicitat pedeapsă cu închisoare pentru Vasile Botnari, ulterior Victor Plugaru nu a contestat sentința instanței de judecată ce prevedea doar achitarea unei amenzi în sumă de 88 de mii de lei, pe care ex-șeful SIS ar fi achitat-o deja.

Ulterior, Procuratura Generală anunța că după ce s-a aflat că fostul șef SIS, Vasile Botnari nu a fost condamnat la închisoare cu suspendare, așa cum dădea asigurări procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a fost deschisă o anchetă de serviciu pe numele procurorului de caz, Victor Plugaru.

Dosarul dublelor identități: Vladimir Plahotniuc și Vaja Jhashi

Plugaru a fost procurorul care a clasat dosarul penal inițiat de oamenii legii în 2019 pentru a verifica dacă a fost legală perfectarea dublelor identități pentru fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc și omul de afaceri Vaja Jhashi.

PG preciza că actele au fost confecționate legal de Agenția Servicii Publice la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate pentru o misiune specială. Documentele nu au fost utilizate niciodată de cei doi „agenți secreți” și într-un final au fost distruse de SIS.

„Urmărirea penală în acest caz s-a desfășurat în condițiile unei proceduri clasificate, motiv pentru care instituția nu poate dezvălui alte detalii din dosar”, se mai menționa în comunicatul PG.

Amintim că anterior, deputatul Platformei „DA” Chiril Moțpan a prezentat copii ale actelor de identitate perfectate de Vladimir Plahotniuc pe numele Novak Vladislav Vladimir și pe numele Reznic Alexandr Mihail, care ar fi fost luat de omul de afaceri Vaja Jhashi.

#demisie #ordin #procuror

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot