Din cauza neaplicării procedurii și recomandărilor expertizei anticorupție, proiectele de acte legislative și normative aprobate în perioada anilor 2019-2020, bugetul public național a fost prejudiciat estimativ cu 2,5 miliarde de lei. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova, scrie Bani.md.

Din perspectiva autorilor proiectelor s-a atestat că deputații au preluat întâietatea în promovarea proiectelor actelor normative, iar cel mai frecvent, intențiile lor normative au vizat domeniul I (tendință constantă în ultimii 10 ani) – 146 proiecte și domeniul V – 86 de proiecte. Totodată, în anul 2020 (an pre-electoral) a crescut numărul inițiativelor legislative ale Președintelui.

CNA a efectuat expertiza anticorupție la 1448 de proiecte de acte normative, dintre care 768 au fost proiecte de Hotărâri de Guvern, 577 proiecte de legi și 103 acte departamentale, elaborate în perioada anilor 2019-2020. Multe dintre acestea au fost adoptate în lipsa expertizei anticorupție sau ignorându-se recomandările Centrului Național Anticorupție de a exclude prevederi care pot genera corupție. Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național pe proiectele respinse sau retrase a depășit 1,5 miliarde lei, iar valoarea totală a costurilor pe proiectele adoptate a constituit 2,5 miliarde lei.

De asemenea, autorii au stabilit că în 2019 a început să crească numărul actelor normative ale Guvernului care au ignorat expertiza anticorupție, ponderea acestora ajungând în 2020 la 30%. Iar în 2020 s-a triplat numărul proiectelor în care exista riscul de „evaziune fiscală” și a acțiunilor de „escrocherie”.

Experții au constatat că principalele riscuri de corupție detectate în proiectele de legi au fost abuzul în serviciu, urmat de depășirea atribuțiilor de serviciu, conflictul de interese, favoritismul, coruperea pasivă, coruperea activă, exercitarea influenței necorespunzătoare și traficul de influență. Acestea s-au regăsit preponderent în actele normative din domeniile „economie și comerț”, „buget și finanțe”, precum și domeniul „educație, cultură, culte și mass-media”.

#Bani.md #miliarde

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.