Substanțele nocive ce se elimină de la arderea deșeurilor, resturilor vegetale și a frunzelor se acumulează în stratul inferior al atmosferei – zona de activitate umană intensă și au un impact negativ asupra biodiversității dar și a sănătății oamenilor, cei mai afectați fiind copiii, bătrânii, bolnavii de boli respiratorii.

În context, Ministerul Mediului atenționează populația despre interzicerea arderii frunzelor și a resturilor vegetale și informează că, inspectorii Inspectoratului pentru Protecția Mediului împreună cu serviciile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne și reprezentanți autorităților publice locale, vor efectua controale, iar persoanele care vor admite arderea frunzelor și a deșeurilor, vor fi amendate în conformitate cu legislația în vigoare.

Printr-un comunicat de presă, Inspectoratul pentru Protecția Mediului anunță că, lansează campania de salubrizare de toamnă, ce are obiectivul de a minimiza poluarea aerului în urma arderii frunzelor și a resturilor vegetale și de a reduce poluarea mediului înconjurător cu deșeuri.

„În zilele cu aer umed și ceață, microparticulele de fum interacționează cu vaporii de apă, formând smogul oxidant, ce afectează îndeosebi organele respiratorii. Pe traseele naționale, unde adeseori se arde iarba uscată şi frunzele, se creează din cauza fumului, pericole de accidente. Problema persistă și în întovărășirile pomicole, unde din lipsă de mijloace de evacuare, cetățenii ard resturile vegetale, inclusiv şi deșeurile”, a comunicat Lilian MUNTEANU, Șef IPM Chișinău.

În acest context, cetățenii, autoritățile publice, asociațiile obștești de mediu și sănătate sunt îndemnați să fie prietenoși cu mediul înconjurător și să promoveze acțiuni de protecție a mediului, pentru a preveni poluarea aerului atmosferic și a în scopul ocrotirii sănătății populației.

Totodată, conform experților de mediu, o consecință gravă a arderii incomplete a resturilor vegetale împreună cu alte deșeuri constă în faptul, că celuloza formează combinații policiclice, benzapirena, ce are cea mai periculoasă acțiune, fiind un cancerigen puternic.

„Pentru evitarea poluării mediului se recomandă ca populația să colecteze deșeurile separat, iar resturile vegetale şi frunzele pot fi depozitate şi acoperite cu sol, astfel, frunzele vor fi supuse unui proces de fermentare şi se vor transforma în compost, cel mai bun îngrășământ organic, ce poate fi utilizat ca îngrășământ natural pentru terenurile agricole”, a precizat Lilian MUNTEANU, Şef IPM Chişinău.

Conform legislației în vigoare, arderea frunzelor și a deșeurilor se sancționează cu amendă de până la 4500 lei pentru persoanele fizice și amendă de până la 15000 lei pentru persoane juridice.

În același context, reprezentanții IPM, îndeamnă cetățenii ca în cazul când observă asemenea contravenții de mediu, să apeleze la serviciul 112, pentru documentarea cazurilor și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate, în conformitate cu legislația în vigoare.

#arderea frunzelor #Ministerul Mediului #specialisti

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.