În plină criză a energiei, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 13 octombrie, un set de măsuri pe care le sugerează statelor membre pentru a amortiza impactul creşterii preţurilor la nivel mondial.

Măsurile sunt doar temporare, până când va fi depăşită perioada de criză. Printre măsuri se numără sprijinul de urgenţă pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi şi reduceri specifice în materie de taxe şi impozite. Potrivit raportului Comisiei Europene, perioada de criză energetică va dura pe tot parcursul acestei ierni.

„Creşterea preţurilor la energie la nivel mondial reprezintă o preocupare serioasă pentru UE. Comisia ajută statele membre să ia măsuri imediate pentru a reduce impactul acestei creşteri asupra gospodăriilor şi a întreprinderilor în această iarnă. În acelaşi timp, identificăm alte măsuri pe termen mediu pentru a ne asigura că sistemul nostru energetic este mai rezilient şi mai flexibil pentru a face faţă eventualelor volatilităţi cu care ne-am putea confrunta în viitor, pe parcursul tranziţiei. Situaţia actuală este excepţională, iar piaţa internă a energiei a funcţionat bine în ultimii 20 de ani. Însă trebuie să fim siguri că va continua să funcţioneze şi în viitor, transformând în realitate ţintele Pactul verde european, consolidându-ne independenţa energetică şi îndeplinind obiectivele pe care ni le-am fixat în materie de climă”, a declarat Kadri Simson, comisarul european pentru energie.

Conform Comisiei Europene, setul de măsuri va permite un răspuns coordonat al statelor membre pentru a proteja categoriile de populaţie vulnerabile. Măsurile sunt concepute „pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt de reducere a costurilor energiei pentru gospodării şi întreprinderi, fără a afecta piaţa internă a energiei din UE sau tranziţia verde pe termen mediu”, se mai arată în comunicatul Comisiei Europene.

Kadri Simson, comisarul european pentru energie, va prezenta în perioada următoare setul de măsuri deputaţilor din Parlamentul European. Prezentarea ar urma să aibă loc pe 14 octombrie, iar pe 18 octombrie măsurile vor fi prezentate miniştrilor Economiei.

Liderii europeni urmează apoi să discute despre preţurile energiei în cadrul viitorului Consiliu European din 21-22 octombrie. Comisia va continua dialogul cu administraţiile naţionale, cu industria, cu grupurile de consumatori şi cu partenerii internaţionali pe această temă importantă şi este pregătită să răspundă oricăror solicitări suplimentare din partea statelor membre.

#Comisia Europeană #criza energetică #UE

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.