Centrala termoelectrică de la Cuciurgan nu mai furnizează țării noastre cantitatea de energie electrică necesară din cauza insuficienței de gaz natural. Informația a fost confirmată de către Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, în urma ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale în care a fost decisă instaurarea stării de alertă în sectorul de gaze naturale.

Centrala de la Cuciurgan la moment activează mixt, pe cărbune și pe gaz. În discuția pe care am avut-o la acel grup de lucru s-a stabilit că încet, încet va trece doar la consumul de cărbune pentru a limita sau a obține doar volumul strict necesar. Centrală livrează energie mai puțină decât este necesar conforma normelor de până acum. Astfel, pentru că sistemele din Ucraina sunt interconectate, o parte din energie pentru Republica Moldova vine din țara vecină, a declarat Spînu.

Realitatea.md amintite că Centrala electrică de la Cuciurgan a emis săptămâna trecută o notificare și anunța că va reduce din 11 octombrie volumul energiei electrice produse ca urmare a diminuării volumului de gaz livrat.

Moldovagaz susținea la începutul lunii că Gazprom a redus cu 35% livrările de către țara noastră și a venit cu recomandarea de de a reduce consumul de gaze, inclusiv:

a) consumatorii care au posibilitatea de a trece la combustibili alternativi;
b) fabricile de zahăr, care pot stoca sfecla de zahăr pentru un anumit număr de zile, precum și înlocuirea volumul excesiv de consum contractat cu combustibil alternativ (păcură).

Motivul reduceriii livărilor potrivit Molodvagaz este că acordul cu Gazprom a fost prelungit la sfârșitul lunii septembrie cu câteva ore înainte de expirarea acestuia, iar SAP „ Gazprom” nu a avut un temei legal până la acel moment pentru organizarea rezervării capacităților necesare pentru transportarea gazelor naturale prin sistemul de transport din Ucraina pentru consumatorii Republicii Moldova în octombrie 2021.

#Centrala de la Cuciurgan #criza gazelor #Gazprom #Molodvagaz

Echinocțiul de toamnă din 2026 va avea loc în noaptea de 22 spre 23 septembrie. Acest fenomen astronomic marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică.

Din această perioadă, durata zilelor va continua să scadă, iar nopțile vor deveni treptat mai lungi, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie. În același timp, în emisfera sudică, echinocțiul de toamnă marchează începutul primăverii astronomice, ceea ce înseamnă că anotimpurile se schimbă în sens opus față de emisfera nordică.

Fenomenul are loc atunci când longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 180 de grade, iar astrul traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. În apropierea echinocțiului, Soarele răsare aproape de punctul cardinal est și apune în apropierea celui vestic.

După acest moment, traiectoria aparentă a astrului pe cer devine tot mai joasă. Răsăritul se produce mai târziu, apusul mai devreme, iar intervalul cu lumină naturală se reduce până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Termenul „echinocțiu” provine din francezul „équinoxe”, cu originea în latinescul „aequinoctium”. Denumirea este formată din cuvintele „aequus”, care înseamnă „egal”, și „nox, noctis”, cu sensul de „noapte”.

Numele face trimitere la apropierea dintre durata zilei și cea a nopții, caracteristică celor două echinocții care se produc în fiecare an, primăvara și toamna.

#astronomie #Echinoctiul de toamna #soare