Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au cerut să fie exclusă de pe ordinea de zi a Parlamentului Convenția de la Istanbul. Propunerea a fost făcută de către deputatul Grigore Novac, în timpul ședinței plenare a Parlamentului.

Potrivit lui Grigore Novac, deputații BCS susțin că excluderea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice, numită generic și Convenția de la Istanbul, ar fi un „cadou” pentru cetățenii Republicii Moldova.

„Ne dorim să le facem cetățenilor un cadou și să excludem acea convenție rușinoasă, pe care majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu o împărtășesc, iar convingerile nu le sunt proprii. Dacă suntem sinceri în felicitările noastre, haideți să depunem efort comun și prin unanimitate să excludem acest proiect rușinos care vine în contradicție cu credința și alte chestii care ne sunt străine”, susține Grigore Novac.

Amintim că, Convenția de la Istanbul a fost votată la 1 octombrie curent, în prima lectură, de către Parlament.

Faptul că a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi acest subiect, PSRM și PCRM s-au arătat deranjați de acest lucru și prevederile documentului, fapt ce i-a determinat să părăsească ședința plenară.

Un pas important spre combaterea violenței împotriva femeilor! Convenția de la Istanbul, aprobată în prima lectură

#BCS #Convenția de la Istanbul #parlament

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.