Procurorul Ion Munteanu este noul adjunct interimar al procurorului șef Anticorupție. O decizie în acest sens a fost aprobată ieri, 15 octombrie, de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor.

Astfel, potrivit declarației de avere depusă în data de 24 februarie 2021, de la locul de muncă de bază acesta a obținut un venit în sumă de 407.136 de lei, iar din activitatea didactică, științifică și de creație a obținut un venit în valoare de 1.000 USD.

Totodată, Ion Munteanu deține în baza unui contract translativ de posesie şi de folosință din anul 2017, un teren intravilan cu suprafața de 0,0511 ha în valoare de 190.785 de lei.

De asemenea, potrivit declarației de avere depusă pentru anul 2020, deține o casă de locuit cu suprafața de 105,8 m.p., în valoare de 1.204.533 de lei.

Noul adjunct interimar al procurorului șef Anticorupție deține și câteva autoturisme:

Autoturism de model Renault (an. fab. 2001) în valoare aproximativă de 10.000 de lei, cumpărat în anul 2010;
Autoturism de model Mercedes (an. fab. 2014) în valoare de 50.000 de lei, contract translativ de posesie şi de folosinţă din anul 2017;
Autoturism de model Mercedes (an. fab. 2011) contract translativ de posesie şi de folosinţă din anul 2017;
Autoturism de model Range Rover (an. fab. 2014) contract translative de posesie şi de folosinţă din anul 2017;
Autoturism de model Dacia Duster (an. fab. 2015) în valoare aproximativă de 147.609 de lei, cumpărat în anul 2020.

De menționat că, în iulie 2010, Ion Munteanu a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Realitatea.md amintește că decizia CSP despre promovarea acestuia la conducerea PA a fost luată în timp ce procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, aștepta să se pronunțe judecătorii Curții de Apel Chișinău asupra recursului avocaților săi care sunt împotriva aplicării mandatului de arest la domiciliu.

PDF Loading...

#declaratie de avere #Ion Munteanu #Procuratura Anticoruptie.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.