Actualizarea sarcinilor agendei digitale în criza post-pandemică, determinarea perspectivelor dialogului multilateral privind sustenabilitatea Internetului global și priorităților unui viitor digital comun, tot mai aproape de Moldova. În context, în perioada 19-20 octombrie, la Chișinău va avea loc forumul de guvernanță a Internetului (Moldova Internet Governance Forum – MIGF).

Mai exact, la eveniment vor participa reprezentanți ai agențiilor guvernamentale, organizațiilor internaționale, neguvernamentale și experți în domeniul afacerilor digitale, companiilor tehnologice, experți în dezvoltare digitală din Moldova, România, Ucraina, Kârgâzstan, Canada, Statele Unite și din alte țări.

Dezbaterile problemelor actuale ale agendei digitale și dezvoltării Internetului se vor concentra pe 4 direcții principale și relevante discuției anuale la toate nivelele IGF global: încredere și securitate, incluziune digitală și reducerea decalajului digital, drepturile și libertățile digitale, datele digitale.

Programul forumului este format din 8 sesiuni plenare și un panel, inclusiv evenimente speciale co-organizate cu Freedom House și SecDev Foundation.

„În anul 2021, MIGF își propune să consolideze discuțiile multilaterale deschise în domeniul dezvoltării Internetului în Moldova, participarea țării la formarea agendei digitale globale și atingerea comună a echilibrului între securitate și dezvoltare. Pandemia COVID-19 a atras o atenție specială asupra nevoilor dezvoltării digitale, asupra necesității de a împuternici drepturile și oportunitățile digitale pe fondul unor dificultăți serioase cu care se confruntă societatea și statul în această perioadă”, a declarat coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc.

Forumul va găzdui dezbaterile experților, discursuri și prezentări atât online, cât și offline. Se așteaptă participarea reprezentanților ONU IGF, ICANN, RIPE NCC, Internet Society (ISOC), SecDev Foundation, Freedom House, Microsoft, SEEDIG etc.

Principalii piloni vor găzdui discuții ale experților pe următoarele subiecte:

Incluziunea digitală și cooperarea multilaterală în gestionarea viitorului digital.
Încredere, securitate și stabilitate în spațiul digital.
Accesibilitate digitală pentru persoanele cu dizabilități și nevoi speciale.
Libertatea Internetului în Europa Centrală și de Est. Tendințe și provocări, lecții pentru Moldova.
Reglementarea TIC în perioadele de transformare digitală.
Suveranitatea datelor și identitatea online de încredere.
Învățarea electronică ca drum către universitățile online. Experiență națională și regională.
Justificarea unei culturi a siguranței digitale în organizațiile societății civile.

Forumul de guvernanță a Internetului din Moldova este o inițiativă națională din cadrul IGF global al Organizației Națiunilor Unite, care la rândul său este convocată de către secretarul general al ONU și este un forum internațional cu mai mulți beneficiari pentru dialog pe probleme de guvernanță a Internetului.

Din 2020, MIGF a devenit un eveniment anual la care reprezentanții comunității de experți discută abordările globale și naționale ale guvernanței Internetului, probleme de securitate cibernetică și reziliență digitală, reglementare, extindere a accesului la Internet și reducere a decalajului digital, inovație și strategiile de dezvoltare digitală.

Pentru a vă înregistra pentru participare la MIGF, accesați siteul. Participanții înregistrați vor primi informații de conectare prin e-mail pentru a adera acestui eveniment.

#COVID-19 #MIGF 2021 #viitor digital

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.