În ultimii cinci ani, aproximativ 1300 de victime ale traficului de ființe umane au fost identificate la nivel național. Cel puțin, acestea sunt rezultatele unei cercetări care arată că numărul real al victimelor ar fi de peste 20 de ori mai mare. Totodată, copiii reprezintă 30% din victimele identificate, cei mai mulți dintre ei au fost exploatați prin implicare în prostituție.

În contextul Zilei Europene pentru combaterea traficului de ființe umane, Centrul Internațional „La Strada”, în parteneriat cu Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane, cu suportul Ambasadei SUA la Chișinău a organizat astăzi o conferință de presă. Conturarea principalelor tendințe și provocări înregistrate de sistemul național anti-trafic în ultimii ani a fost scopul organizării conferinței.

Elena Botezatu, Directoare Executivă a CI „La Strada” susține că, în ultimii 3-4 ani, o serie de cazuri grave de exploatare sexuală a minorilor au avut loc, deoarece nu s-au luat la timpul potrivit măsurile cuvenite pentru a putea proteja copiii aflați în situații de risc.

„Pe lângă tendințele ce indică despre înregistrarea unui număr tot mai mare de bărbați victime ale exploatării prin muncă, deosebit de grav e faptul că 30% din victimele identificate sunt copii care au ajuns să fie exploatați sexual. În majoritatea cazurilor, copiii sunt exploatați sexual în Republica Moldova prin implicare în prostituție. Despre asta se discută rar, e considerat a fi ceva rușinos și, deseori, societatea încearcă să ignore situațiile care ar indica despre posibile abuzuri. Avem cazuri în care copiii ajung să fie exploatați sexual ani la rând înainte să ajungă în vizorul autorităților sau situații în care membrii comunității observă astfel de cazuri, dar nu le raportează, pasând responsabilitatea și vina pe umerii copilului”, menționează Elena Botezatu.

Totodată, participanții la conferință au vorbit și despre provocările procesului penal pe cazurile de trafic de ființe umane, inclusiv trafic de copii, metamorfozele prin care a trecut fenomenul și principalele rezultatele înregistrate în ultimii ani în sensul combaterii acestuia.

„Dacă este o problemă în identificarea victimelor, cauzelor, noi trebuie să o recunoaștem și de la aceasta să pornim. După care trebuie să înțelegem din ce cauză victimele nu sunt identificate și referite către organele de suport. Marea majoritate a infracțiunilor de acest fel se comit cu utilizarea tehnologiilor informaționale”, a subliniat Sergiu Russu, procuror-șef în cadrul Secției anti-trafic a Procuraturii Generale.

De asemenea, Brett Rose, Directorul Biroului Justiție Penală și Aplicarea legii /INL din cadrul Ambasadei SUA la Chișinău a apreciat eforturile depuse de Republica Moldova în combaterea traficului de persoane, mai ales având în vedere provocările pandemiei COVID-19

„Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru Republica Moldova a stabilit că Moldova corespunde nivelului Tier 2, ceea ce înseamnă că Guvernul nu respectă pe deplin toate standardele minime ale Legii privind protecția victimelor traficului de ființe umane, deși depune eforturi semnificative în acest sens. De aceea, este crucial să se asigure o abordare holistică a protecției victimelor. Trebuie să dezvoltăm parteneriate durabile în promovarea drepturilor victimelor și este nevoie de a consolida capacitățile profesioniștilor implicați în combaterea fenomenului”.

În același raport este indicat faptul că, în comparație cu 2020, având în vedere impactul pandemiei COVID-19 asupra capacității de combatere a traficului, Guvernul a dat dovadă de eforturi sporite de contracarare a traficului.

Totuși, autoritățile au investigat mai puține cazuri de trafic de ființe umane, au condamnat mai puțini traficanți și au identificat mai puține victime ale traficului. Protecția și asistența pentru copiii victime rămân în continuare necorespunzătoare, iar autoritățile au acuzat copiii de fapte ilegale pe care traficanții i-au obligat să le comită. Lipsa sprijinului pentru reintegrarea pe termen lung lasă loc pentru victimizarea repetată a victimelor, se mai spune în Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru Republica Moldova din anul curent.

#anti-trafic #La Strada #sistemul național

Ministerul Mediului a venit cu o clarificare după ce Primăria municipiului Chișinău a reclamat public excluderea unui reprezentant al capitalei din Comisia Nistreană – Comisia privind utilizarea stabilă și protecția bazinului fluviului Nistru.

Potrivit instituției, nici Primăria Chișinău, nici S.A. „Apă-Canal Chișinău” nu au făcut parte anterior din componența comisiei, astfel încât afirmațiile privind o eventuală excludere sunt „complet nefondate”.

„Ministerul Mediului analizează aspectele invocate în solicitare și susține de principiu această abordare. Fapt menționat în ultima frază a răspunsului oficial. Totuși, modificarea componenței presupune consultări cu toți membrii actuali ai comisiei, coordonarea cu partea ucraineană, iar ulterior elaborarea și promovarea unui proiect de Hotărâre de Guvern. Asumarea unilaterală a unei decizii de către Ministerul Mediului ar fi incorectă din punct de vedere procedural”, explică Gheorghe Hajder.

Potrivit instituției, o decizie unilaterală din partea Ministerului Mediului ar fi incorectă din punct de vedere procedural.

„Susțin includerea unui reprezentant al Primăriei Chișinău și/sau al S.A. „Apă-Canal Chișinău” în comisie și voi propune această modificare”, se arată în răspunsul oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Clarificarea vine după ce Primăria Chișinău a transmis, într-o postare publică, că a solicitat anterior includerea unui reprezentant al capitalei în comisie, dar a primit răspuns că, la acea etapă, acest lucru nu era posibil.

Primăria Chișinău, respinsă din Comisia Nistreană: „Comunicarea trebuie să fie directă, nu prin rețele de socializare”

Tot astăzi, 25 august, ministrul a anunțat că situația pe râul Nistru se agravează, iar menținerea actualului debit de apă din Ucraina ar putea deveni foarte dificilă.