În primăvara acestui an, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în completul de judecători Aureliu Postică, Eugeniu Beșelea și Veaceslav Cernalev au emis hotărârea într-un dosar de rezonanță „mita pentru cinci judecătoare”, în care figura și procurora Vera Chiranda, despre care presa a scris că este nașa lui Dumitru Robu, actualul procuror general interimar. Relevanța acestei informații a devenit actuală în contextul în care procurora care a condus grupul de urmărire penală este nimeni alta decât Elena Cazacov, noua procuroră-șefă interimară a Procuraturii Anticorupție (PA).

Potrivit dispozitivului hotărârii Judecătoriei Buiucani, Vera Chiranda a fost achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 al. 5 și de art. 325 al. 3, lit. a1, „din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”.

Potrivit Codului Penal, aceasta era învinuită de corupere activă a unei persoane cu funcție de demnitate publică, dar și de complicitate la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, pentru care risca cel puțin de la 6 la 12 ani de închisoare cu amendă de la 300 de mii de lei la 400 de mii de lei. Asta este pedeapsa minimă, pentru că pentru persoanele juridice este prevăzută o amendă mai mare – de la 700 de mii de lei la 900 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Odată ajuns dosarul pe masa judecătorilor, s-a aflat că procurorii de fapt solicită achitarea tuturor figuranților. Respectiv, după ce a fost pronunțată hotărârea primei instanțe, aceasta nu a fost atacată de acuzatori în instanța ierarhic superioară decât în privința judecătoarelor Svetlana Tizu și Liubovi Brânză.

„Sentința a fost atacată în privința doamnei Svetlana Tizu, în privința doamnei Liubovi Brînză și în privința lui Furtună Vitalie. Acuzarea de stat a considerat că sentința a fost una întemeiată în privința celorlalți”, a declarat procurora Elena Cazacov pentru ZdG.md tot în primăvara anului trecut.

Despre faptul că Dumitru Robu și Vera Chiranda sunt rude s-a scris încă în anul 2019, când primul pentru prima dată a preluat interimatul șefiei Procuraturii Generale, pe vremea în care Blocul ACUM (PAS și Platforma DA) era în coaliție cu PSRM. Mai mult, se spunea că Vera Chiranda este și cumătra lui Andrei Năstase, atunci viceprim-ministrul și ministrul de Interne în Guvernul condus de Maia Sandu, actuala președinte a Republicii Moldova.

Solicitat de presă, Dumitru Robu a recunoscut, prin intermediul Serviciului de comunicare al Procuraturii, că într-adevăr nașa sa de cununie este Vera Chiranda. Nici Andrei Năstase nu a negat relația de rudenie.

DOC Apartament de aproape jumătate de milion și automobil KIA. Averea șefei interimare a Procuraturii Anticorupție

#Dumitru Robu #Elena Cazacov

Pentru Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova și Albania sunt analizate foi de parcurs („roadmaps”) care ar stabili etapele ce trebuie parcurse, au declarat pentru Politico doi înalți oficiali ai Comisiei Europene implicați în elaborarea propunerilor.

Cele patru țări sunt considerate candidatele aflate în fruntea procesului de aderare la UE, însă se confruntă în continuare cu un ritm lent al negocierilor și cu lipsa unor termene clare privind momentul în care ar putea deveni membre ale Uniunii. Deși Bruxellesul susține de mult timp candidaturile lor, foile de parcurs ar reprezenta pentru prima dată un angajament clar potrivit căruia, dacă vor continua să implementeze reformele esențiale, vor putea ajunge la aderare. În plus, acestea ar primi date-țintă pentru finalizarea negocierilor.

Unul dintre oficiali a declarat că foile de parcurs vor clarifica exact ce se așteaptă de la fiecare țară candidată și vor crea, în același timp, obligații pentru actualele state membre, care trebuie să își dea acordul pentru continuarea procesului. Planurile vor stabili și date-țintă pentru finalizarea unor grupuri de reforme, cunoscute drept „clustere” de negociere, care reprezintă etape importante în procesul de aderare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis în discursul privind Starea Uniunii, susținut la începutul lunii septembrie, un sprijin direcționat către țările candidate „care au făcut cele mai multe progrese”.

În schimb, alte țări candidate aflate într-o etapă mai puțin avansată a procesului, precum Kosovo, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, nu ar urma să primească deocamdată astfel de foi de parcurs, au confirmat oficialii. Același lucru este valabil pentru Georgia, Turcia și Serbia, ale căror procese de aderare au stagnat pe fondul preocupărilor legate de regresul democratic și al statului de drept.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că noile foi de parcurs „vor oferi o cale către încheierea negocierilor de aderare”. Acestea vor stabili o listă clară de priorități, cu date-țintă și obiective concrete, pentru a ajuta cele mai avansate candidate să finalizeze reformele necesare.

„Un imperativ geopolitic”

Liderii UE se orientează tot mai mult către alte democrații favorabile comerțului liber, în special către cele din vecinătatea Uniunii, pe fondul tensiunilor cu parteneri precum SUA, al practicilor Chinei și al amenințărilor provenite din partea Rusiei. Oficialii europeni sunt preocupați de faptul că procesul de aderare la UE durează prea mult, ceea ce ar putea alimenta dezamăgirea în rândul țărilor candidate sau le-ar putea expune presiunilor exercitate de rivali pentru a renunța la parcursul european.

Demersul are loc în paralel cu o reformă distinctă a politicilor UE de „preaderare”. Oficialii europeni consideră că statelor candidate trebuie să li se ofere o cale mai clară către „integrarea graduală” în Uniune, prin acordarea unor beneficii economice și acces la proiecte comune ca recompensă pentru progresele înregistrate. Aceasta revizuire a politicii, coordonată de Alexandre Adam, unul dintre consilierii principali ai Ursulei von der Leyen, urmează să fie prezentată oficialilor de rang înalt pe 6 octombrie. Scopul este de a menține țările candidate pe drumul către UE în timp ce procesul lor de aderare continuă.

„Extinderea rămâne un imperativ geopolitic. Aderarea însă necesită timp”, se arată într-o versiune preliminară a documentului privind politica de preaderare, consultată de Politico. „Țările candidate trebuie să parcurgă un proces riguros, bazat pe merite, și să implementeze reforme ample și durabile. Acest timp trebuie folosit în mod strategic atât pentru a pregăti Uniunea pentru un număr mai mare de state membre, cât și pentru a aprofunda integrarea graduală în domenii de interes reciproc.”

În cadrul acestei revizuiri, Ursula von der Leyen și comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, vor propune modificări ale modului de funcționare internă a Uniunii, astfel încât să existe garanții că noii membri nu ar putea perturba politicile esențiale ale blocului comunitar sau să își încalce angajamentele. Printre modalitățile analizate s-ar număra clauze de urgență și perioade de tranziție înainte ca noii membri să primească drepturi asociate statutului de membru sau după ce acestea le-au fost acordate integral.

„Revizuirile politicilor arată că Uniunea poate integra un număr mare de membri pentru a adapta țintite, în mare parte în cadrul actual al tratatelor”, se arată în proiectul de document, susținând că tratatele fundamentale ale UE nu trebuie modificate pentru a răspunde preocupărilor legate de extindere.

Guvernele statelor membre sunt prudente în privința admiterii unor noi membri, dintre care unele au doar câteva decenii de experiență democratică. Un factor important este experiența Ungariei, unde principiile statului de drept au intrat în declin în timpul guvernării fostului premier Viktor Orbán, iar dreptul de veto al Budapestei a fost folosit pentru a bloca politici importante, inclusiv sancțiuni împotriva Rusiei și sprijinul pentru Ucraina. Pentru ca țările candidate să avanseze în procesul de aderare este necesar acordul unanim al actualelor state membre.

Liderii naționali vor discuta despre modul și ritmul în care noi membri ar putea fi integrați în cadrul unui summit de două zile, care va avea loc la Bruxelles începând cu 15 octombrie. La rândul său, Comisia Europeană le va cere sprijinul pentru accelerarea procesului. Potrivit unui proiect de agendă, Consiliul European va avea „o discuție strategică privind extinderea și reformele interne”.

Marta Kos a declarat pentru Politico la începutul acestei luni că speră ca schimbările propuse și discuțiile cu liderii europeni să transforme această perioadă într-o „toamnă a extinderii”, după ani de progrese lente.

Ursula von der Leyen merge în această săptămână în Balcanii de Vest pentru discuții cu liderii din Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord și Kosovo. Ea nu va vizita însă Bosnia și Herțegovina sau Serbia, ambele țări aflându-se în plin proces electoral.

#foi de parcurs #Moldova #Ucraina