Victimele traficului de ființe umane, identificate la nivel național: „Numărul real, de peste 20 de ori mai mare!”

În ultimii cinci ani, aproximativ 1300 de victime ale traficului de ființe umane au fost identificate la nivel național. Cel puțin, acestea sunt rezultatele unei cercetări care arată că numărul real al victimelor ar fi de peste 20 de ori mai mare. Totodată, copiii reprezintă 30% din victimele identificate, cei mai mulți dintre ei au fost exploatați prin implicare în prostituție.

În contextul Zilei Europene pentru combaterea traficului de ființe umane, Centrul Internațional „La Strada”, în parteneriat cu Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane, cu suportul Ambasadei SUA la Chișinău a organizat astăzi o conferință de presă. Conturarea principalelor tendințe și provocări înregistrate de sistemul național anti-trafic în ultimii ani a fost scopul organizării conferinței.

Elena Botezatu, Directoare Executivă a CI „La Strada” susține că, în ultimii 3-4 ani, o serie de cazuri grave de exploatare sexuală a minorilor au avut loc, deoarece nu s-au luat la timpul potrivit măsurile cuvenite pentru a putea proteja copiii aflați în situații de risc.

„Pe lângă tendințele ce indică despre înregistrarea unui număr tot mai mare de bărbați victime ale exploatării prin muncă, deosebit de grav e faptul că 30% din victimele identificate sunt copii care au ajuns să fie exploatați sexual. În majoritatea cazurilor, copiii sunt exploatați sexual în Republica Moldova prin implicare în prostituție. Despre asta se discută rar, e considerat a fi ceva rușinos și, deseori, societatea încearcă să ignore situațiile care ar indica despre posibile abuzuri. Avem cazuri în care copiii ajung să fie exploatați sexual ani la rând înainte să ajungă în vizorul autorităților sau situații în care membrii comunității observă astfel de cazuri, dar nu le raportează, pasând responsabilitatea și vina pe umerii copilului”, menționează Elena Botezatu.

Totodată, participanții la conferință au vorbit și despre provocările procesului penal pe cazurile de trafic de ființe umane, inclusiv trafic de copii, metamorfozele prin care a trecut fenomenul și principalele rezultatele înregistrate în ultimii ani în sensul combaterii acestuia.

„Dacă este o problemă în identificarea victimelor, cauzelor, noi trebuie să o recunoaștem și de la aceasta să pornim. După care trebuie să înțelegem din ce cauză victimele nu sunt identificate și referite către organele de suport. Marea majoritate a infracțiunilor de acest fel se comit cu utilizarea tehnologiilor informaționale”, a subliniat Sergiu Russu, procuror-șef în cadrul Secției anti-trafic a Procuraturii Generale.

De asemenea, Brett Rose, Directorul Biroului Justiție Penală și Aplicarea legii /INL din cadrul Ambasadei SUA la Chișinău a apreciat eforturile depuse de Republica Moldova în combaterea traficului de persoane, mai ales având în vedere provocările pandemiei COVID-19

„Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru Republica Moldova a stabilit că Moldova corespunde nivelului Tier 2, ceea ce înseamnă că Guvernul nu respectă pe deplin toate standardele minime ale Legii privind protecția victimelor traficului de ființe umane, deși depune eforturi semnificative în acest sens. De aceea, este crucial să se asigure o abordare holistică a protecției victimelor. Trebuie să dezvoltăm parteneriate durabile în promovarea drepturilor victimelor și este nevoie de a consolida capacitățile profesioniștilor implicați în combaterea fenomenului”.

În același raport este indicat faptul că, în comparație cu 2020, având în vedere impactul pandemiei COVID-19 asupra capacității de combatere a traficului, Guvernul a dat dovadă de eforturi sporite de contracarare a traficului.

Totuși, autoritățile au investigat mai puține cazuri de trafic de ființe umane, au condamnat mai puțini traficanți și au identificat mai puține victime ale traficului. Protecția și asistența pentru copiii victime rămân în continuare necorespunzătoare, iar autoritățile au acuzat copiii de fapte ilegale pe care traficanții i-au obligat să le comită. Lipsa sprijinului pentru reintegrarea pe termen lung lasă loc pentru victimizarea repetată a victimelor, se mai spune în Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru Republica Moldova din anul curent.

#sistemul național #anti-trafic #La Strada

O roșie proaspătă și coaptă are probabil cea mai mare valoare pe Stația Spațială Internațională. Mai ales dacă e prima cultivată în spațiu și a fost pierdută imediat după recoltare. Acesta este motivul pentru care astronautul Frank Rubio a devenit figura centrală a unei dileme ușor amuzante, pentru a cărei rezolvare a fost nevoie de luni întregi.

După ce a recoltat una dintre primele roșii cultivate vreodată în spațiu, la începutul acestui an, astronautul recunoaște că a pierdut-o.

„Am pus-o într-o pungă mică, iar unul dintre colegii mei de echipaj făcea un eveniment public cu niște elevi și m-am gândit că ar fi minunat să le arăt copiilor: „aceasta este prima roșie recoltată în spațiu”. Dar când am vrut să o iau, dispăruse”, a spus Rubio în timpul unui eveniment media din octombrie.

În mediul cu microgravitație al spațiului, orice lucru care nu este ancorat de perete riscă să plutească – și să rămână pentru eternitate ascuns într-un colț sau într-o crăpătură în laboratorul spațial, de mărimea unui teren de fotbal.

Rubio a spus că și-a petrecut până la 20 de ore din timpul său liber căutând acea roșie.

„Din păcate, pentru că asta este natura umană, mulți oameni spun că am mâncat roșia. Și am vrut să o găsesc tocmai pentru a dovedi că nu am mâncat-o”, a spus astronautul. „Dar nu a mai găsit-o”.

Rubio s-a întors pe Pământ pe 27 septembrie, iar prețioasa roșie a rămas la bordul stației spațiale. A rămas pierdută până săptămâna aceasta.

În timpul unei conferințe de presă, miercuri, membrii echipajului de șapte persoane de pe stația spațială au dezvăluit că au localizat în sfârșit roșia.

Rubio „a fost acuzat de ceva vreme că a mâncat roșia. Dar îl putem exonera”, a spus astronautul NASA Jasmin Moghbeli.

Astronauții nu au dezvăluit unde se afla roșia și nici nu au precizat în ce stare se afla când a fost găsită.

Întoarcerea lui Rubio pe Pământ în septembrie a fost un moment istoric. Şederea sa pe staţia spaţială – care a durat mai bine de un an – a stabilit un record pentru cea mai lungă perioadă petrecută vreodată de un astronaut american în microgravitaţie. Inițial, Rubio se aștepta să petreacă doar șase luni la bordul Stației Spațiale Internaționale.

În schimb, a rămas 371 de zile, după descoperirea unei scurgeri de lichid de răcire la nava spațială rusă Soyuz care îl adusese pe ISS. În interviul său din octombrie, Rubio a povestit cât de dificil a fost momentul în care a aflat că nu se poate întoarce acasă. „Mi-am permis o zi în care să fiu trist și să-mi plâng de milă, apoi am spus: ok, să avem o atitudine bună și să încercăm să facem lucrurile cât mai bine”, a spus Rubio.