În ultimii cinci ani, aproximativ 1300 de victime ale traficului de ființe umane au fost identificate la nivel național. Cel puțin, acestea sunt rezultatele unei cercetări care arată că numărul real al victimelor ar fi de peste 20 de ori mai mare. Totodată, copiii reprezintă 30% din victimele identificate, cei mai mulți dintre ei au fost exploatați prin implicare în prostituție.

În contextul Zilei Europene pentru combaterea traficului de ființe umane, Centrul Internațional „La Strada”, în parteneriat cu Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane, cu suportul Ambasadei SUA la Chișinău a organizat astăzi o conferință de presă. Conturarea principalelor tendințe și provocări înregistrate de sistemul național anti-trafic în ultimii ani a fost scopul organizării conferinței.

Elena Botezatu, Directoare Executivă a CI „La Strada” susține că, în ultimii 3-4 ani, o serie de cazuri grave de exploatare sexuală a minorilor au avut loc, deoarece nu s-au luat la timpul potrivit măsurile cuvenite pentru a putea proteja copiii aflați în situații de risc.

„Pe lângă tendințele ce indică despre înregistrarea unui număr tot mai mare de bărbați victime ale exploatării prin muncă, deosebit de grav e faptul că 30% din victimele identificate sunt copii care au ajuns să fie exploatați sexual. În majoritatea cazurilor, copiii sunt exploatați sexual în Republica Moldova prin implicare în prostituție. Despre asta se discută rar, e considerat a fi ceva rușinos și, deseori, societatea încearcă să ignore situațiile care ar indica despre posibile abuzuri. Avem cazuri în care copiii ajung să fie exploatați sexual ani la rând înainte să ajungă în vizorul autorităților sau situații în care membrii comunității observă astfel de cazuri, dar nu le raportează, pasând responsabilitatea și vina pe umerii copilului”, menționează Elena Botezatu.

Totodată, participanții la conferință au vorbit și despre provocările procesului penal pe cazurile de trafic de ființe umane, inclusiv trafic de copii, metamorfozele prin care a trecut fenomenul și principalele rezultatele înregistrate în ultimii ani în sensul combaterii acestuia.

„Dacă este o problemă în identificarea victimelor, cauzelor, noi trebuie să o recunoaștem și de la aceasta să pornim. După care trebuie să înțelegem din ce cauză victimele nu sunt identificate și referite către organele de suport. Marea majoritate a infracțiunilor de acest fel se comit cu utilizarea tehnologiilor informaționale”, a subliniat Sergiu Russu, procuror-șef în cadrul Secției anti-trafic a Procuraturii Generale.

De asemenea, Brett Rose, Directorul Biroului Justiție Penală și Aplicarea legii /INL din cadrul Ambasadei SUA la Chișinău a apreciat eforturile depuse de Republica Moldova în combaterea traficului de persoane, mai ales având în vedere provocările pandemiei COVID-19

„Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru Republica Moldova a stabilit că Moldova corespunde nivelului Tier 2, ceea ce înseamnă că Guvernul nu respectă pe deplin toate standardele minime ale Legii privind protecția victimelor traficului de ființe umane, deși depune eforturi semnificative în acest sens. De aceea, este crucial să se asigure o abordare holistică a protecției victimelor. Trebuie să dezvoltăm parteneriate durabile în promovarea drepturilor victimelor și este nevoie de a consolida capacitățile profesioniștilor implicați în combaterea fenomenului”.

În același raport este indicat faptul că, în comparație cu 2020, având în vedere impactul pandemiei COVID-19 asupra capacității de combatere a traficului, Guvernul a dat dovadă de eforturi sporite de contracarare a traficului.

Totuși, autoritățile au investigat mai puține cazuri de trafic de ființe umane, au condamnat mai puțini traficanți și au identificat mai puține victime ale traficului. Protecția și asistența pentru copiii victime rămân în continuare necorespunzătoare, iar autoritățile au acuzat copiii de fapte ilegale pe care traficanții i-au obligat să le comită. Lipsa sprijinului pentru reintegrarea pe termen lung lasă loc pentru victimizarea repetată a victimelor, se mai spune în Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru Republica Moldova din anul curent.

#anti-trafic #La Strada #sistemul național

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.