Uniunea Europeană publică marți, 19 Octombrie, raportul privind implementarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. Documentul este publicat înainte de cel de-al 6-lea Consiliu de Asociere UE-Moldova din 28 octombrie. Astfel, blocul comunitar conchide că, în timp ce a doua jumătate a anului 2020 s-a soldat cu retrogradarea standardelor și reformelor statului de drept, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au acordat un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a urmări o agendă ambițioasă privind anticorupția, un sistem de justiție îmbunătățit și combaterea sărăciei, în conformitate cu angajamentele Moldovei în temeiul Acordului de Asociere.

„Salutăm angajamentul reînnoit al Republicii Moldova față de reformele în domeniile cheie ale relației UE-Moldova, precum și participarea activă la Parteneriatul estic. Cele două alegeri care au avut loc în perioada de raportare au schimbat considerabil peisajul politic, cu un partid pro- reformator care a câștigat majoritatea parlamentară pentru prima dată în istoria Moldovei. Aceasta a deschis o perspectivă pozitivă pentru consolidarea în continuare a relațiilor UE-Moldova și pentru a lucra împreună la reformele mult așteptate, recâștigând încrederea publicului în sistemul judiciar și al administrației publice și îmbunătățirea climatului de afaceri și investiții al țării”, a declarat Înaltul Reprezentant / Vicepreședintele Josep Borrell.

„UE este alături de poporul Moldovei. Ne-am angajat să sprijinim Moldova pro-reformă în redresarea și dezvoltarea economică: Planul de redresare economică pentru Moldova, care se va mobiliza până la EUR 600 de milioane în următorii trei ani, precum și Planul Economic și de Investiții pentru regiunea Parteneriatului Estic, inclusiv cele cinci inițiative emblematice pentru Moldova, vor fi factori importanți în acest sens”, a adăugat Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Raportul prezintă stadiul actual al implementării reformelor în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova de la ultimul raport din 12 septembrie 2019 și arată că UE și Guvernul Moldovei au continuat să colaboreze la reformele din cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), în baza unor condiționalități stricte.

De asemenea, Uniunea Europeană precizează că la șase ani de la începerea investigației asupra fraudei bancare din 2014, niciunul dintre principalii vinovați nu se află în spatele gratiilor, iar activele pierdute nu au fost recuperate. Totodată, în 2020 și 2021, procesele au fost amânate în mod repetat, acuzațiile au fost retrase împotriva acționarilor din băncile afectate, iar autorii condamnați au fost eliberați din închisoare mai devreme.

Pandemia și-a pus și ea amprenta. Aceasta a dus la o scădere cu 7% a PIB-ului în 2020, la o scădere a consumului privat și la o înrăutățire a situației fiscale. În perioada de raportare, Moldova a fost un beneficiar major al asistenței macrofinanciare din partea UE. 30 de milioane EUR au fost plătite în iulie 2020, urmate de 50 de milioane EUR în noiembrie 2020 pentru a acoperi nevoile urgente de finanțare rezultate din criza COVID-19. În urma unor progrese semnificative în ceea ce privește condițiile de reforme convenite, Comisia a alocat suplimentar 50 de milioane EUR pe 7 octombrie 2021.

UE a rămas principalul partener comercial al Moldovei, reprezentând 53% din comerțul său total. Un nou Cod Vamal a fost adoptat la 24 August 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate către UE, supuse unui tratament specific de reducere a riscurilor. În același timp, modificările la Legea comerțului intern adoptate și promulgate în cadrul conducerii anterioare contravin angajamentelor Republicii Moldova în cadrul ZLSAC, precum și prevederilor Organizației Mondiale a Comerțului privind tratamentul național al mărfurilor și trebuie rectificate.

Cetățenii moldoveni au continuat să beneficieze de călătorii fără vize în UE și țările asociate Schengen. Cel de-al patrulea raport din cadrul Mecanismului de suspendare a vizelor, adoptat la 4 august 2021, a confirmat că Moldova continuă să îndeplinească criteriile de referință privind liberalizarea vizelor. Cu toate acestea, a identificat, de asemenea, că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda problema cererilor de azil nefondate, alinierea politicii de viză a Moldovei cu listele țărilor terțe solicitante de vize pentru UE, precum și lichidarea deficiențelor în domeniile, cum ar fi: fraudele financiare, spălarea banilor, prevenirea și lupta împotriva corupției și a crimei organizate.

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.