Multinaţionala de băuturi răcoritoare Coca-Cola alături de Pepsico, Unilever şi de Nestlé sunt companiile care au poluat cel mai mult lumea cu plastic pe parcursul ultimului an, potrivit studiului pe care îl publică anual organizaţia de apărare a mediului Greenpeace. Coca-Cola, care s-a situat în fruntea listei în ultimii patru ani de când se realizează acest studiu din 2018, produce aproximativ 10 la sută din recipientele din plastic asociate mărcii care se aruncă în întreaga lume, reprezentând peste 3 milioane de tone de deşeuri, notează studiul.

Greenpeace semnalează de asemenea că Unilever, una dintre mărcile ce copatronează Summitul Climatic COP26 de la Glasgow, a depăşit anul acesta Nestlé ca poluator cu plastic, ocupând locul trei în lume.

În top 10 cei mai mari poluatori cu plastic din lume mai figurează Procter &Gamble, Mondelez, Philip Morris, Danone, Mars şi Colgate-Palmolive.

Studiul s-a realizat cu ajutorul a 11.000 de voluntari care au curăţat plajele din 45 de ţări şi care au strâns peste 330.000 de ambalaje din plastic.

Greenpeace aminteşte şi impactul poluării cu plastic asupra schimbărilor climatice, având în vedere că 99% din aceste ambalaje sunt fabricate folosind combustibili fosili în industria petrochimică.

În timp ce Coca-Cola a fost sursa principală de poluare cu deşeuri plastice în Africa şi Europa, în SUA Nestle este compania care a poluat cel mai mult – Greenpeace descoperind pahare de la Solo Cup şi Starbucks.

Corporaţiile, care generează în continuare cantităţi uriaşe de deşeuri, trebuie să îşi asume responsabilitatea unei schimbări fundamentale. Înainte de orice, e nevoie ca acestea să oprească producţia de plastic de unică folosinţă, să adopte practici care stopează irosirea resurselor naturale şi să prioritizeze investiţii considerabile în materiale sustenabile, reutilizabile, prietenoase cu mediul, a avertizat Greenpeace.

#Coca Cola #greenpeace #Solo Cup #Starbucks

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.