Vânzările de valută, dolari și euro, din partea populației în ultimele 12 luni au înregistrat un volum record pentru Moldova de echivalentul a peste 4 miliarde USD, în condițiile când procurările de valută din partea populației au crescut mult mai lent.

Drept consecință oferta netă de valută din partea populației în valoare anuală în luna august a crescut cu 700 mil USD, față de august 2020. De la 2 miliarde USD anul trecut la 2,7 miliarde USD în prezent.

”Dacă tendințele se vor menține atunci în acest an piața valutară va înregistra două recorduri absolute: vânzările de valută ale populație vor depăși recordul istoric din 2013 cu cel puțin 200-300 milioane USD, vânzările nete de valută din partea populației vor fi mai mari decât în 2013 cu cel puțin 50 mil USD și cu cel puțin 500 mil USD decât la finele lui 2020”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Vânzările masive de valută ale populației au fost unul din factorii principali care au determinat aprecierea leului în ultima perioadă. Or, această aprecierea leului moldovenesc va avea un efect benefic pentru atenuarea scumpirilor, care în prezent cunosc un ritm accelerat. Aprecierea din ultimele 3 săptămâni, dacă se va menține până la finele anului, ne va permite să diminuăm rata inflației cu cel puțin 1,5%, cea ce este extrem de important în contextul actual.

În contextul vânzărilor masive de valută din partea populației, Banca Națională a Moldovei în aceste condiții aproape că nu intervine pe piața valutară. Intervențiile ei de 5-10 milioane USD la un volum de 4 miliarde USD vânzări din partea populației poartă un caracter pur simbolic și au rolul de a transmite semnale către piață, că BNM urmărește evoluția și nu va admite mișcări bruște.

#BNM

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot