Cehia reduce numărul diplomaților ruși din Ambasada Rusiei la Praga la numărul diplomaților cehi de la Moscova. Potrivit Ministerului ceh de Externe, personalul Ambasadei Rusiei este format din 27 de diplomați și 67 de angajați ai personalului tehnic, iar personalul Ambasadei Cehiei la Moscova este format din cinci diplomați și 19 angajați tehnici.

„Limităm numărul diplomaților din misiunea diplomatică rusă de la Praga în conformitate cu starea ambasadei noastre de la Moscova. Această decizie intră în vigoare astăzi. Partea rusă a primit un termen limită pentru rechemarea cetățenilor săi până la sfârșitul lunii mai”, a declarat Kulganek.

Guvernul ceh a declarat anterior că personalul Ambasadei Republicii la Moscova este mult mai mic decât misiunea diplomatică rusă de la Praga.

De partea cealaltă, Rudolf Rindrak, directorul departamentului internațional al administrației prezidențiale, a declarat că, numărul angajaților cehi din Rusia la un loc cu membrii reprezentanțelor culturale cehe, depășește 50 de persoane.

Realitatea.md amintește că Senatul ceh a sprijinit, de asemenea, expulzarea până în prezent a 18 cadre ale ambasadei ruse identificate ca ofițeri ai serviciilor secrete rusești. Serviciile secrete cehe au depistat că diplomaţii ruşi desfăşurau activităţi de spionaj pe teritoriul Cehiei.

Potrivit Guvernului Cehiei, diplomaţii expulzaţi colaborau cu Serviciul rus de Informaţii Militare (GRU). Conform informațiilor, Serviciul rus de Informaţii Militare (GRU) a fost implicat în exploziile produse în anul 2014 la două depozite de muniţie din localitatea Vrbětice, un incident soldat cu doi morţi.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.