Fosta ministră a Finanțelor în Guvernul Greceanîi, Mariana Durleșteanu, vine cu unele obiecții, dar și cu soluții pentru criza actuală creată în sectorul energetic, informează Realitatea.md. Politiciana s-a referit la faptul că Guvernul și Parlamentul au alocat 1,7 mlrd de lei pentru creșterea capitalului statutar al companiei Energocom și achiziționarea la 1 mln. m3 de gaz de la compania poloneză PGNiG, cu implicarea partenerului ucrainean ERU Group.

În context, ea susține că cei de la guvernare ar trebui să scadă temporar TVA-ul la energie și la gaze, precum și să ofere ajutor de stat pentru centralele termice și electrice, din prețul de achiziție, pentru a nu permite falimentarea lor.

„Această tranzacție trezește următoarele întrebări:

De ce a fost procurat doar 1 mln.m3 de gaz? Cu cât volumele sunt mai mici, cu atât prețul este mai mare.

Care sunt termenii de achitare către compania poloneză?

Ce sumă de bani a rămas pe conturile companiei ucrainene pentru tranzit?

Care este costul final pentru procurarea la 1 mln m3 de gaz?

Întrebările sus-menționate generează și alte întrebări.

Unde este transparența instituțională promisă cu atâta fermitate de PAS, atunci când erau în opoziție? Care sunt motivele secretizării informației legate de această tranzacție?

De ce nu ne spuneți, stimați guvernanți, că Energocom va acumula datorii exact la fel ca și Moldovagaz?

Am suspiciuni rezonabile că intenționați să puneți pe ghebul moldovenilor încă un miliard de lei datorie la gaze.

Acest preț nu va fi transpus momentan în tarif pentru consumatori, ca nu cumva să înfuriați populația și așa iritată la culme de acțiunele voastre negândite.

La rândul său, Energocom putea să meargă la bancă, să solicite o linie de creditare, iar 1,7 mlrd lei să fie directionați la majorarea salariului minim pe economie și compensări. La asigurarea profesorilor cu teste gratuite.

Acum este necesar de întreprins măsuri pentru reducerea facturilor la energie, printre care:

Scăderea temporară a TVA la energie și gaze. Astfel vom reduce prețul cu 8%.

Ajutor de stat pentru centralele termice și electrice, din prețul de achiziție, pentru a nu permite falimentarea lor.

Totodată, cu toții înțelegem că, după ce s-a ajuns la criza energetică, propunerile noastre sunt o încercare de a stinge casa mistuită de flăcări cu două căldări de apă.

Acolo unde alții au găsit limbă comună cu Gazprom, au negociat preț avantajos la gaze, reprezentanții guvernării PAS au eșuat lamentabil.

Spre exemplu, Ucraina cumpără gaze de la FR cu 1200 dolari m3. Aceste două țări se află din 2014 într-un conflict armat. Pretențiile reciproce sunt extrem de grave. Relațiile sunt dușmănoase.

Moldova tot luptă cu Federația Rusă, iar noi nu știm? Ce conflicte fierbinți au apărut peste noapte între țările noastre?

Chiar nu a fost posibil în pragul sezonului rece de găsit o formulă a prețului la gaz convenabilă, atât pentru RM, cât și pentru FR?

Care a fost și este raționamentul de a provoca un conflict cu Gazprom și Federația Rusă?

Ce câștigă Republica Moldova ca stat? Datorii suplimentare?

Ce câștigă cetățenii? Facturi de câteva ori mai scumpe la serviciile comunale?

Stimați guvernanți! Noi vrem răspunsuri! Nu aveți dreptul să ascundeți informația și starea reală a lucrurilor! Întotdeauna am pledat pentru diversificarea surselor energetice pentru Republica Moldova. La tema respectivă, am vorbit și în campania electorală.

Dar nu în așa mod, cum încearcă să o facă guvernarea în prezent.

Piată energetică necesită strategie și planificare, minte lucidă și rece, expertiză și experiență, nu haos, emoții și incompetență”, scrie Mariana Durleșteanu într-o postare pe Facebook.

Realitatea.md menționează că Guvernul a dat startul procurării gazelor naturale din surse alternative, pentru prima dată în istoria țării. Asta în contextul unui blocaj în negocierile purtate cu cei de la Gazprom, de la care până în prezent erau procurate circa 99% din necesarul de gaze naturale.

#criza energetică #criza gazelor naturale #Mariana Durleșteanu

Primarul Capitalei, Ion Ceban, se opune reformei „Restart în educație”, adoptată joi de Parlament, și susține că trecerea școlilor în subordinea Agențiilor Teritoriale pentru Educație ar putea lăsa anual bugetul municipal fără aproximativ 400 de milioane de lei. Edilul afirmă că reforma este „strict politică” și că, prin centralizarea sistemului, Guvernul ar urmări să obțină control asupra instituțiilor de învățământ.

Ion Ceban spune că decizia Parlamentului a fost luată în pofida opoziției exprimate de reprezentanții instituțiilor de învățământ din Capitală.

„În Chișinău, peste 400 de profesori, delegați practic din fiecare școală din capitală, au votat contra acestei decizii”, a declarat primarul.

Ceban afirmă că, odată cu trecerea școlilor în subordinea statului, bugetul municipal ar urma să fie redus cu aproximativ 400 de milioane de lei anual. El susține că banii respectivi sunt utilizați în prezent pentru proiecte și investiții în educație în Capitală.

„Pe lângă faptul că în Chișinău guvernarea își propune să preia școlile, își va băga mâna în bugetul chișinăuienilor pentru a sustrage și circa 400 de milioane de lei anual, asta pentru ca noi, cu Dvs. , dragi chișinăuieni, să facem mai puține proiecte pentru oraș și deoarece nu au bani la bugetul de stat pentru a face față”, spune acesta.

Primarul mai acuză guvernarea că reforma urmărește obținerea unui control mai mare asupra instituțiilor de învățământ și numirea persoanelor în funcții „așa cum le convine lor”.

„Nu este vorba de majorarea salariilor pentru profesori, de scoaterea birocrației și nici de investiții în instituțiile educaționale sau în calitatea educației și confortul copiilor”, a mai spus edilul.

În același timp, Ceban a enumerat investițiile făcute de Primăria Chișinău în ultimii ani în instituțiile de învățământ. Potrivit lui, alocațiile totale pentru educație au crescut de la 2 miliarde la 6 miliarde de lei, iar în Capitală și suburbii au fost create peste 8.000 de locuri noi în școli și grădinițe.

Primarul a menționat și lucrările de reparație și eficientizare energetică, transportul gratuit pentru copiii până în clasa a IV-a, programele extracurriculare și sprijinul acordat anual pentru aproximativ 8.000 de copii din familii cu venituri mici.

„Nu PAS, dar noi, Primăria Chișinău, am investit enorm în ultimii ani în instituțiile educaționale din capitală și din suburbii, au fost crescute alocațiile totale de la 2 miliarde de lei la 6 miliarde de lei, buget consolidat, inclusiv TDS, cifră enormă și unică pentru țară(…)Voi, cei din PAS, ce ați făcut în toți acești 6 ani de guvernare? Măcar o școală pe care ați construit-o să o arătați ca model. Așa cum nu ați făcut, așa nu veți face. Așteptăm să vedem rezultatele PAS în școlile din țară, construcții de noi instituții, după ce ați decis să preluați școlile în gestiunea Guvernului, trebuie să justificați acest dezmăț de control politic, chibzuit în interese personale”, a conchis acesta.

Precizăm că, Parlamentul a votat joi, 3 septembrie, în lectura a doua proiectul de lege care prevede crearea ATE. Noile structuri vor înlocui actualele direcții, secții și departamente raionale și municipale de învățământ și vor administra școlile din teritoriu.

În cazul municipiului Chișinău, Bălți și al UTA Găgăuzia, transferul școlilor către noile agenții este prevăzut pentru 1 ianuarie 2028. În restul țării, reforma urmează să fie aplicată de la 1 ianuarie 2027.

Potrivit proiectului votat de Parlament, ATE vor fi subordonate Ministerului Educației și Cercetării și vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special.

Noile agenții vor fi responsabile de selectarea și evaluarea directorilor, monitorizarea calității educației, gestionarea infrastructurii și a transportului școlar, precum și de măsurile privind incluziunea, siguranța în școli și digitalizarea proceselor administrative.

Școlile vor fi finanțate direct din bugetul de stat, în funcție de numărul de elevi și costul standard per elev. În prezent, banii pentru instituțiile de învățământ sunt alocați prin bugetele locale.

Totodată, bugetele școlilor și rapoartele privind cheltuielile urmează să fie publicate online, astfel încât părinții și comunitățile să poată urmări modul în care sunt utilizați banii publici.