Uniunea Europeană este gata să susțină autoritățile de la Chișinău și cetățenii Republicii Moldova în continuare, mai ales pentru a ieși din criza energetică cu care se confruntă, în prezent, țara noastră. Declarația a fost făcută de către Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Vicepreședintele Josep Borrell, în contextul crizei gazelor naturale din Republica Moldova, în cadrul unei conferințe de presă transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

Întrebat dacă, pe lângă ajutorul de 60 de milioane de euro pentru achiziționarea gazelor naturale, UE va mai sprijini Republica Moldova, Borrell a precizat că acest sprijin nerambursabil este un prim pas.

„Dacă am putea să rezolvăm problema gazelor naturale din Republica Moldova cu 60 de milioane de euro atunci nu ar mai fi o problemă. Știți foarte bine că aceasta nu va rezolva problema, dar e un prim pas. Trebuie să continuăm să căutăm și alte soluții care să rezolve deficitul dintre nevoia curentă și prețul extrem de ridicat solicitat acum de Gazprom. Pe de altă parte, nu putem spune că 60 de milioane de euro nu înseamnă nimic, 60 de milioane sunt 60 de milioane și banii ăștia o să ajute foarte mult. Deci, e un prim pas de la care putem să construim un sistem pentru a-i putea ajuta pe cei vulnerabili. Cu siguranță soluția nu va veni din finanțarea Europeană, nu putem acoperi diferența între nevoia actuală și prețul solicitat de Gazprom. Sunt și alte soluții, de exemplu, diversificarea mixului energetic în Moldova, aici putem contribui și cu expertiză și cu resurse, creșterea diversificării surselor de aprovizionare, creșterea independenței energetice. Putem de exemplu suplimenta aprovizionarea cu gaze naturale din Polonia. Vom acționa simultan pe toate fronturile și vom folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a sprijini Moldova. Aceste 60 de milioane de euro sunt fonduri nerambursabile. Veți beneficia și de sprijin suplimentar”, a subliniat Josep Borrell.

În replică, prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița a ținut să mulțumească UE pentru tot sprijinul oferit în aceste momente de criză.

„Suntem recunoscători pentru reacția rapidă a partenerilor noștri europeni. Viteza de reacție este esențială. Vă suntem recunoscători și pentru consultanța oferită, pentru sprijinul tehnic, pentru experiența dvs. de care am beneficiat și cu care ne-ați susținut pentru a achiziționa gaze naturale din surse alternative pentru prima dată în toată istoria noastră de 30 de ani. De câteva zile cumpărăm cantități limitate de gaze naturale de pe piață pentru a reuși să menținem presiunea în rețeaua de conducte și pentru a trece peste aceste obstacole care au apărut… Mulțumim pentru fondurile oferite pe care le așteptăm până la sfârșitul anului. Vom solicita firește și sprijin politic și tehnic”, a precizat Gavrilița.

VIDEO ULTIMA ORĂ! Josep Borrell: Gazul este o marfă, nu poate fi folosit drept o armă geopolitică

Amintim că Financial Times a scris că în cadrul negocierilor, Gazprom le-a spus oficialilor moldoveni că va reduce preţul dacă ţara este pregătită să modifice acordul comercial fără taxe vamale cu UE. De asemenea, Gazprom a dorit ca Moldova să amâne punerea în aplicare a normelor UE care impun liberalizarea pieţelor de gaze şi o concurenţă sporită, au spus sursele citate.

De asemenea, miercuri, 27 octombrie, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că Republica Moldova va beneficia de un suport de 60 de milioane de euro pentru a depăși mai ușor criza gazelor naturale în care se află. Asistența nerambursabilă a fost oferită ca urmare a unui dialog constant al autorităților moldovenești cu Uniunea Europeană, anunță Guvernul Republicii Moldova.

#ajutor #Moldova #UE

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.