Cotaţiile futures la gaze au scăzut puternic în această săptămână, după ce preşedintele Rusiei Vladimir Putin, a ordonat grupului Gazprom să îşi majoreze livrările de gaze spre Uniunea Europeană, după ce va umple depozitele interne, scrie economica.net.

Cotaţiile de referinţă la gaze naturale pentru piaţa europeană, cele de la hub-ul TTF din Olanda, au scăzut cu 21% după declaraţiile făcute miercuri seara de liderul de la Kremlin, iar vineri au coborât sub pragul de 70 de euro pentru un Megawatt oră, pentru prima dată după 27 septembrie, ajungând în jurul orei 11:20 GMT la 68,53 de euro pentru un Megawatt oră.

Separat, pe piaţa din Marea Britanie preţul gazelor naturale cu livrare în luna următoare a înregistrat o scădere similară în cursul acestei săptămâni, ajungând vineri la 177 de pence pentru o unitate termică.

Cotaţiile pentru ambele contracte sunt la mai puţin de jumătate faţă de maximumul atins în data de 6 octombrie, într-un moment de panică provocat de cererea solidă venită de pe piaţa asiatică şi de temerile privind o iarnă friguroasă în emisfera nordică. Atunci cotaţiile au atins recordurile absolute de 162,125 euro pentru un Megawatt oră la hub-ul TTF din Olanda respectiv 407,82 de pence pentru o unitate termică în cazul pieţei britanice.

În pofida scăderilor puternice înregistrate în ultimele zile, cotaţiile la gaze sunt totuşi de trei ori mai mari comparativ cu nivelul la care erau în urmă cu şase luni.

Corecţia din ultimele zile „se datorează în principal faptului că preşedintele Rusiei a ordonat Gazprom să livreze mai multe gaze Europei începând cu data de 8 noiembrie”, explică Carsten Fritsch şi Barbara Lambrech, analişti la Commerzbank.

O treime din gazele naturale consumate de Europa provin din Rusia.

Liderul de la Kremlin a ordonat miercuri grupului Gazprom să se concentreze pe umplerea depozitelor sale din Europa, amplasate în Austria şi Germania, începând cu data de 8 noiembrie, la o zi după ce va termina procesul de umplere a depozitelor din Rusia. Această măsură „va crea o situaţie mai favorabilă pe piaţa energetică din Europa”, a apreciat Vladimir Putin la o întâlnire cu directorul general de la Gazprom, Alexey Miller.

Depozitele de gaze naturale din Germania „sunt umplute în prezent în proporţie de 70%, în timp ce în cazul celor din UE gradul de umplere este de 77%. În mod normal, la acest moment al anului, ele trebuiau să fie umplute în proporţie de 90%”, indică experţii Commerzbank.

Potrivit unor oficiali ruşi citaţi de Bloomberg, Rusia vrea ca preţul gazelor pe piaţa din Europa, principalul său client, să scadă cu 60% faţă de nivelul actual, deoarece o apreciere prelungită ar putea afecta cererea pentru gazele livrate de Gazprom.

La începutul acestei luni, cotaţiile la hub-ul din Olanda au ajuns la nivelul record de 162 euro pentru Megawatt oră, adică aproximativ 2.000 de dolari pentru o mie de meri cubi. Potrivit unuia dintre oficialii citaţi de Bloomberg, Rusia vrea ca preţurile la gaze în Europa să fie undeva între 300 şi 400 de dolari pentru mia de metri cubi, un nivel care ar permite grupului Gazprom să îşi menţină poziţia dominantă pe piaţa continentului.

#declaratii #gaze naturale #prețuri #Vladimir Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.