Orice întrerupere a mandatelor judecătorilor Curții Constituționale (CCM) de către Parlament reprezintă o imixtiune nepermisă în activitatea Curții Constituționale. O astfel de intervenție, reprezintă o încălcare a principiului independenței CCM și este contrară principiilor inamovibilității și independenței judecătorilor săi Din această hotărâre rezultă implicit faptul că orice normă legală ori modificare legislativă, care ar afecta mandatul judecătorilor constituționale se consideră neconstituțională ab initio. Cu o asemenea reacție a venit fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, după hotărârea de astăzi a majorității parlamentare, prin care ar fi demisă pe Domnica Manole din funcția de judecător constituțional.

Potrivit lui Tănase, deputații PSRM, autorii hotărârii trebuiau să citească mai întâi de toate hotărârea CCM nr.18 din 02 iunie 2014, privind controlul constituționalității Legii nr.109 din 3 mai 2013, care spune că orice intervenție în demiterea magistraților constituționali este egalată cu imixtiune.

O altă hotărâre a CCM, nr.8 din 20 mai 2013, a stabilit expres că votul odată consumat nu poate fi revizuit, mai exact abrogarea actului de numire a judecătorului constituțional nu produce nici un efect juridic. În scopul garantării independenței persoanei ce exercită o funcție de demnitate publică, normele constituționale și legale impun respectarea exercitării termenului mandatului.

„Mai mult ca atât: nici Constituția și nici Legea cu privire la CCM nu prevede o procedură de revizuire a votului pentru numirea unui judecător constituțional. O astfel de procedură nici nu poate fi prevăzută. Dacă s-ar admite posibilitatea revenirii, după o perioadă, la voturile exprimate pentru adoptarea unor hotărâri de numire a judecătorilor constituționali, reieșind din interese politice sau personale de moment, ar fi fost compromisă independența CCM, autoritatea legislativă a statului, și securitatea raporturilor juridice. Astfel, abrogarea actului de numire a Dominicăi Manole nu poate avea ca efect încetarea mandatului acesteia”, afirmă Tănase.

Amintim că, majoritatea parlamentară a anulat hotărârea de Parlament din 16 august 2019 prin care a fost numită în funcție judecătoarea constituțională, președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, pe motiv că, atunci s-ar fi încălcat procedurile juridice de angajare.

#Alexandru Tanase #Curtea Constitutionala

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.