Curs valutar
  • EUR
    21.3937
    0%
  • USD
    17.7253
    0%
  • RUB
    0.2382
    0%
  • RON
    4.3418
    0%
  • UAH
    0.6416
    0%

(DOC) Ce argumente conține documentul depusă la CCM de către Maia Sandu pentru a dizolvarea Parlamentului

15 Apr. 2021, 08:35
 // Categoria: Politica // Autor:  Petru Beregoi
15 Apr. 2021, 08:35 // Politica //  Petru Beregoi

Obiectul sesizării depus de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Curtea Constituțională ține de circumstanțele care justifică dizolvarea actualului Parlament din motivul expirării termenului de 3 luni de zile în interiorul căruia Parlamentul este autorizat de a forma Guvernul, precum și expirării termenului de 45 de zile de la prima solicitare și respingerea a două solicitări de învestitură a Guvernului.

În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. Consultările cu fracțiunile și grupurile parlamentare, șefa statului le-a desfășurat în zilele de 26 și 29 martie 2021.

Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Amintim că deputații au respins candidatura Nataliei Garilița, iar în cazul lui Igor Grosu, cel de al doilea candidat la funcția de premieri, deputații au părăsit sala, actul de acordare a votului de încredere fiind considerat consumat.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgentă, de asediu sau de război”.

Prin Hotărârea nr.4 din 9 martie 2019, Curtea a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și a validat mandatele deputaților aleși în Parlamentul de legislatura a X-a.

La 23 decembrie 2020, în scopul declanșării alegeri lor parlamentare anticipate, Ion Chicu a anunțat demisia sa din funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, fapt care a implicat demisia întregului Guvern. Declarația a fost anunțată în cadrul unui briefing de presă, după ședința comună cu președintele în exercițiu la acea oră al Republicii Moldova, Igor Dodon, și cu președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi.

Pe 28 decembrie 2020, Președintele țării a organizat consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru.

La 27 ianuarie 2021, Președintele Republicii Moldova a emis Decretul nr.25-IX prin care a desemnat-o pe dna Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Pe 8 februarie 2021, candidatul la funcția de Prim-ministru a depus la Parlament o adresă scrisă pentru învestitura Guvernului împreună cu lista Guvernului și programul de activitate, solicitând includerea acestei chestiuni în ordinea de zi a ședinței Parlamentului în vederea dezbaterii și obținerii votului.

Pe 11 februarie 2021, în ședința plenară a Parlamentului, candidatul desemnat a prezentat programul de activitate și întreaga listă a Guvernului, Parlamentul respingând acordarea votului de încredere.

La 11 februarie 2021, au avut loc noi consultări potrivit art.98 alin.(1) din Constituție. La finalizarea acestora, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova 32-IX din 1 februarie 2021, a fost desemnată repetat doamna Natalia Gavriliță în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 23 februarie 2021, a fost declarat neconstituțional Decretu1 Președintelui Republicii Moldova 32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru. Totodată, Curtea a dispus că fracțiunile parlamentare și Președintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări.

La 16 martie 2021, între Președintele țării, fracțiunile și grupurile parlamentare, s-au desfășurat noi consultări în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru. În aceeași zi, Președintele Republicii a emis Decretu1 nr. 47-IX, prin care 1-a desemnat pe domnul Igor Grosu în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru al Guvernu1ui.

La 17 martie 2021, un grup de deputați în Parlament au depus o sesizare prin care au solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii nr. 47-IX din 16 martie 2021, prin care domnul Igor Grosu a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

La 22 martie 2021, prin Hotărârea nr.10/2021, Curtea Constituțională a recunoscut constituțional Decretul Președintelui Republicii Moldova  47-IX din 16 martie 2021 privind desemnarea   candidatului pentru funcția de prim-ministru.

La 23 martie 2021, prin adresa scrisă, candidatul la funcția de Prim-ministru a depus la Secretariatul Parlamentului lista Guvernului și programul de activitate a acestuia solicitând acordarea votului de învestitură. Prin aceeași adresă, candidatul la funcția de Prim-ministru al Guvernului, domnul Igor Grosu, a solicitat Parlamentului examinarea acestui subiect în cadrul ședinței.

La 25 martie 2021, deși a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței plenare, examinarea  subiectului cu privire la acordarea votului de încredere listei și Programului de activitate a Guvernului a eșuat din cauza neîntrunirii cerinței de cvorum. Fracțiunile parlamentare PSRM și Partidul „Șor” (incluzând Platforma „Pentru Moldova”) au blocat deliberat ședința plenară prin părăsirea sălii legislativului. Președintele Parlamentului a anunțat, în două rânduri, că lipsa cvorumului echivalează cu eșuarea tentativei de învestitură a Guvernului sau, în sensul art. 85 alin.(2) din Constituție, cu respingerea solicitării de învestitură.

La 26 martie 2021, Președintele țării a organizat consultări în sensul art. 85 alin.(1) din Legea Supremă cu fracțiunile și grupurile parlamentare. În această zi, au dat curs invitației la consultări fracțiunea Partidului Democrat din Moldova, grupul „PRO Moldova”, fracțiunea Partidului Platforma DA și fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate. Fracțiunile PSRM și Partidul „Șor”, invocând că la orele la care au fost invitate la consultări are loc ședința plenară a Parlamentului, au refuzat să se prezinte la acestea. Urmare acestui fapt, Președintele țării a chemat repetat la consultări fracțiunile PSRM și Partidul „Șor” pentru ziua de luni, 29 martie 2021.

La 29martie2021au avut loc consultările cu fracțiunile PSRM și Partidul „Șor”.

Realitatea Live

Jazz’n Chișinău International Festival, ediția lX (Ziua II)
Inaugurarea Grădinii Publice „Alunelul” din sectorul Buiucani, după finalizarea lucrărilor de reparație
Eveniment organizat de Primăria Chișinău în Parcul „La Izvor”, în contextul Zilei Internaționale a Familiei
Membri ai Comunității Bikerilor din Moldova se vaccinează împotriva COVID-19
Eveniment organizat de Poliția Națională și PH Internațional Moldova ”Ajută-ne să le asigurăm o copilărie liniștită. Raportează cazurile de violență”
Jazz’n Chișinău International Festival, ediția lX (Ziua I)
CEC: Tragerea la sorţi pentru stabilirea ordinii de înscriere a concurenţilor electorali în buletinul de vot
Partidul Acțiune și Solidaritate depune documentele la Comisia Electorală Centrală pentru înregistrare la alegerile parlamentare
Reprezentanții partidului „ȘOR” depun documentele necesare privind înregistrarea candidaților pentru funcția de deputat în Parlament
15 Mai 2021, 20:45
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Elena Putregai
15 Mai 2021, 20:45 // Uncategorized //  Elena Putregai

„Nu a fost uşoară această decizie. Mai devreme sau mai târziu trebuia să arăt şi eu un gest că noi contribuim la întinerirea echipei. Eu singur am venit în felul acesta, mie mi-a cedat locul domnul Popşoi pe lista Partidului Democrat Agrar cândva şi eu practic am repetat acest pas”. Explicația a fost oferită de președintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Dumitru Diacov. Cu o declarație de presă a venit și liderul formațiunii, Pavel Filip.

„Am demonstrat că facem ALTFEL de politică, am făcut şi o ALTFEL de listă pentru alegeri. Sunt membri ai Guvernului pe care l-am condus şi care a înregistrat rezultate, dar și preşedinţi de raioane, echipele noastre din teritoriu, care au implementat reformele și proiectele elaborate de Guvernul nostru. Lista se bazează pe meritocrație și profesionalism. Dl Diacov s-a retras și a cedat locul său colegilor din teritoriu – o dovadă în plus că asta e o ALTFEL de listă și #altfeldepolitica”, a adăugat Pavel Filip.


Realitatea.md amintește că Dumitru Diacov, unul dintre cei mai longevivi deputaţi ai Republicii Moldova, nu va mai candida pentru un nou fotoliu în Parlament în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Acesta și-a început activitatea de parlamentar în 1994, ceea ce înseamnă că are aproape 25 de ani de experiență în politica Republicii Moldova.

 
Scuarul „Guguță” din sectorul Rîșcani a prins viață
Scuarul „Guguță” din sectorul Rîșcani a prins viață
Israelul, atacat cu rachete lansate din Fâşia Gaza
Israelul, atacat cu rachete lansate din Fâşia Gaza
Locuitorii Capitalei se vaccinează împotriva COVID-19
Locuitorii Capitalei se vaccinează împotriva COVID-19
Nordul statului american Texas, lovit de tornade
Nordul statului american Texas, lovit de tornade
Sărbătoare la Milano! Fanii lui Inter nu au mai ţinut cont de pandemie
Sărbătoare la Milano! Fanii lui Inter nu au mai ţinut cont de pandemie
Forfotă la Piața Centrală, în ajunul sărbătorilor pascale
Forfotă la Piața Centrală, în ajunul sărbătorilor pascale
Decorațiunile de Paște au ajuns în Scuarul Catedralei
Decorațiunile de Paște au ajuns în Scuarul Catedralei
SUA au lansat cu succes un nou satelit spion – NROL-82
SUA au lansat cu succes un nou satelit spion – NROL-82
Spania: Replică din ciocolată a tabloului „Guernica”, de Pablo Picasso
Spania: Replică din ciocolată a tabloului „Guernica”, de Pablo Picasso