Obiectul sesizării depus de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Curtea Constituțională ține de circumstanțele care justifică dizolvarea actualului Parlament din motivul expirării termenului de 3 luni de zile în interiorul căruia Parlamentul este autorizat de a forma Guvernul, precum și expirării termenului de 45 de zile de la prima solicitare și respingerea a două solicitări de învestitură a Guvernului.

În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. Consultările cu fracțiunile și grupurile parlamentare, șefa statului le-a desfășurat în zilele de 26 și 29 martie 2021.

Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Amintim că deputații au respins candidatura Nataliei Garilița, iar în cazul lui Igor Grosu, cel de al doilea candidat la funcția de premieri, deputații au părăsit sala, actul de acordare a votului de încredere fiind considerat consumat.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgentă, de asediu sau de război”.

Prin Hotărârea nr.4 din 9 martie 2019, Curtea a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și a validat mandatele deputaților aleși în Parlamentul de legislatura a X-a.

La 23 decembrie 2020, în scopul declanșării alegeri lor parlamentare anticipate, Ion Chicu a anunțat demisia sa din funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, fapt care a implicat demisia întregului Guvern. Declarația a fost anunțată în cadrul unui briefing de presă, după ședința comună cu președintele în exercițiu la acea oră al Republicii Moldova, Igor Dodon, și cu președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi.

Pe 28 decembrie 2020, Președintele țării a organizat consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru.

La 27 ianuarie 2021, Președintele Republicii Moldova a emis Decretul nr.25-IX prin care a desemnat-o pe dna Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Pe 8 februarie 2021, candidatul la funcția de Prim-ministru a depus la Parlament o adresă scrisă pentru învestitura Guvernului împreună cu lista Guvernului și programul de activitate, solicitând includerea acestei chestiuni în ordinea de zi a ședinței Parlamentului în vederea dezbaterii și obținerii votului.

Pe 11 februarie 2021, în ședința plenară a Parlamentului, candidatul desemnat a prezentat programul de activitate și întreaga listă a Guvernului, Parlamentul respingând acordarea votului de încredere.

La 11 februarie 2021, au avut loc noi consultări potrivit art.98 alin.(1) din Constituție. La finalizarea acestora, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova 32-IX din 1 februarie 2021, a fost desemnată repetat doamna Natalia Gavriliță în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 23 februarie 2021, a fost declarat neconstituțional Decretu1 Președintelui Republicii Moldova 32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru. Totodată, Curtea a dispus că fracțiunile parlamentare și Președintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări.

La 16 martie 2021, între Președintele țării, fracțiunile și grupurile parlamentare, s-au desfășurat noi consultări în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru. În aceeași zi, Președintele Republicii a emis Decretu1 nr. 47-IX, prin care 1-a desemnat pe domnul Igor Grosu în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru al Guvernu1ui.

La 17 martie 2021, un grup de deputați în Parlament au depus o sesizare prin care au solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii nr. 47-IX din 16 martie 2021, prin care domnul Igor Grosu a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

La 22 martie 2021, prin Hotărârea nr.10/2021, Curtea Constituțională a recunoscut constituțional Decretul Președintelui Republicii Moldova 47-IX din 16 martie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru.

La 23 martie 2021, prin adresa scrisă, candidatul la funcția de Prim-ministru a depus la Secretariatul Parlamentului lista Guvernului și programul de activitate a acestuia solicitând acordarea votului de învestitură. Prin aceeași adresă, candidatul la funcția de Prim-ministru al Guvernului, domnul Igor Grosu, a solicitat Parlamentului examinarea acestui subiect în cadrul ședinței.

La 25 martie 2021, deși a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței plenare, examinarea subiectului cu privire la acordarea votului de încredere listei și Programului de activitate a Guvernului a eșuat din cauza neîntrunirii cerinței de cvorum. Fracțiunile parlamentare PSRM și Partidul „Șor” (incluzând Platforma „Pentru Moldova”) au blocat deliberat ședința plenară prin părăsirea sălii legislativului. Președintele Parlamentului a anunțat, în două rânduri, că lipsa cvorumului echivalează cu eșuarea tentativei de învestitură a Guvernului sau, în sensul art. 85 alin.(2) din Constituție, cu respingerea solicitării de învestitură.

La 26 martie 2021, Președintele țării a organizat consultări în sensul art. 85 alin.(1) din Legea Supremă cu fracțiunile și grupurile parlamentare. În această zi, au dat curs invitației la consultări fracțiunea Partidului Democrat din Moldova, grupul „PRO Moldova”, fracțiunea Partidului Platforma DA și fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate. Fracțiunile PSRM și Partidul „Șor”, invocând că la orele la care au fost invitate la consultări are loc ședința plenară a Parlamentului, au refuzat să se prezinte la acestea. Urmare acestui fapt, Președintele țării a chemat repetat la consultări fracțiunile PSRM și Partidul „Șor” pentru ziua de luni, 29 martie 2021.

La 29martie2021au avut loc consultările cu fracțiunile PSRM și Partidul „Șor”.

#sesizare #alegeri anticipate #Maia Sandu

Pasagerii din mai multe aeroporturi europene așteaptă chiar și trei ore la controlul de frontieră din cauza noului sistem de intrare-ieșire al Uniunii Europene (EES), potrivit operatorilor aeroportuari, transmite antena3.ro. Întârzierile sunt raportate în țări precum Franța, Germania, Belgia, Italia, Spania și Grecia, unde călătorii stau la cozi mult mai mari decât în mod obișnuit, arată Airports Council International (ACI).

Directorul diviziei europene a ACI, Olivier Jankovec, a declarat pentru Financial Times că situația riscă să devină și mai gravă în perioada următoare.

„În săptămânile următoare și mai ales în lunile de vârf ale verii, situația va deveni pur și simplu imposibil de gestionat”, a spus el.

Noul sistem EES a intrat în vigoare vineri în statele din spațiul Schengen – 25 din cele 27 de state membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Acesta obligă pasagerii din afara Uniunii Europene, inclusiv din Marea Britanie, să își înregistreze datele personale și biometrice la intrarea în spațiul european.

Sistemul este introdus treptat din luna octombrie, însă a început deja să provoace întârzieri în unele aeroporturi. Duminică, BBC a relatat că peste 100 de pasageri nu au reușit să prindă un zbor EasyJet de la Milano la Manchester din cauza cozilor de la controlul pașapoartelor.

Reprezentanții aeroporturilor și Comisia Europeană au avut marți o întâlnire pentru a discuta problemele apărute. ACI ar fi cerut extinderea unor derogări și chiar posibilitatea suspendării temporare a noilor controale în caz de blocaje.

„Avem nevoie de posibilitatea de a suspenda complet înregistrarea EES atunci când timpii de așteptare devin imposibil de gestionat la controlul de frontieră”, a spus Jankovec.

„Din primele zile de funcționare completă vedem că sistemul funcționează foarte bine. În marea majoritate a statelor membre nu există probleme”, a transmis un purtător de cuvânt.

Comisia spune că înregistrarea unui pasager durează în medie 70 de secunde, însă ACI susține că procesul poate ajunge și la cinci minute.

Există totuși „câteva state membre unde au fost detectate probleme tehnice”, însă acestea sunt în curs de remediere, potrivit Bruxelles-ului.

De la lansarea sistemului în octombrie, au fost înregistrate peste 52 de milioane de intrări și ieșiri și peste 27.000 de refuzuri de intrare. Aproape 700 de persoane au fost identificate ca potențiale riscuri de securitate.

Problemele apar în contextul în care aeroporturile europene se confruntă și cu riscul unor perturbări în aprovizionarea cu combustibil de aviație, din cauza blocadei din strâmtoarea Ormuz. ACI avertizează că UE ar putea intra în câteva săptămâni într-o situație de deficit sistemic.

În același timp, șeful Ryanair, Michael O’Leary, a criticat dur noul sistem, spunând că provoacă întârzieri de până la patru ore și că este „un haos și o mizerie”, sugerând amânarea implementării complete până în octombrie.