Curs valutar
  • EUR
    20.0545
    0.0289%
  • USD
    17.2475
    0.0504%
  • RUB
    0.2051
    1.7552%
  • RON
    3.8173
    0.055%
  • UAH
    0.3872
    0.3616%

Toate știrile

11 septembrie 2026

(DOC) Ce argumente conține documentul depusă la CCM de către Maia Sandu pentru a dizolvarea Parlamentului

15 Apr. 2021, 08:35
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
15 Apr. 2021, 08:35 // Politica //  Realitatea.md

Obiectul sesizării depus de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Curtea Constituțională ține de circumstanțele care justifică dizolvarea actualului Parlament din motivul expirării termenului de 3 luni de zile în interiorul căruia Parlamentul este autorizat de a forma Guvernul, precum și expirării termenului de 45 de zile de la prima solicitare și respingerea a două solicitări de învestitură a Guvernului.

În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. Consultările cu fracțiunile și grupurile parlamentare, șefa statului le-a desfășurat în zilele de 26 și 29 martie 2021.

Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Amintim că deputații au respins candidatura Nataliei Garilița, iar în cazul lui Igor Grosu, cel de al doilea candidat la funcția de premieri, deputații au părăsit sala, actul de acordare a votului de încredere fiind considerat consumat.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgentă, de asediu sau de război”.

Prin Hotărârea nr.4 din 9 martie 2019, Curtea a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și a validat mandatele deputaților aleși în Parlamentul de legislatura a X-a.

La 23 decembrie 2020, în scopul declanșării alegeri lor parlamentare anticipate, Ion Chicu a anunțat demisia sa din funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, fapt care a implicat demisia întregului Guvern. Declarația a fost anunțată în cadrul unui briefing de presă, după ședința comună cu președintele în exercițiu la acea oră al Republicii Moldova, Igor Dodon, și cu președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi.

Pe 28 decembrie 2020, Președintele țării a organizat consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru.

La 27 ianuarie 2021, Președintele Republicii Moldova a emis Decretul nr.25-IX prin care a desemnat-o pe dna Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Pe 8 februarie 2021, candidatul la funcția de Prim-ministru a depus la Parlament o adresă scrisă pentru învestitura Guvernului împreună cu lista Guvernului și programul de activitate, solicitând includerea acestei chestiuni în ordinea de zi a ședinței Parlamentului în vederea dezbaterii și obținerii votului.

Pe 11 februarie 2021, în ședința plenară a Parlamentului, candidatul desemnat a prezentat programul de activitate și întreaga listă a Guvernului, Parlamentul respingând acordarea votului de încredere.

La 11 februarie 2021, au avut loc noi consultări potrivit art.98 alin.(1) din Constituție. La finalizarea acestora, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova 32-IX din 1 februarie 2021, a fost desemnată repetat doamna Natalia Gavriliță în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 23 februarie 2021, a fost declarat neconstituțional Decretu1 Președintelui Republicii Moldova 32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru. Totodată, Curtea a dispus că fracțiunile parlamentare și Președintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări.

La 16 martie 2021, între Președintele țării, fracțiunile și grupurile parlamentare, s-au desfășurat noi consultări în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru. În aceeași zi, Președintele Republicii a emis Decretu1 nr. 47-IX, prin care 1-a desemnat pe domnul Igor Grosu în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru al Guvernu1ui.

La 17 martie 2021, un grup de deputați în Parlament au depus o sesizare prin care au solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii nr. 47-IX din 16 martie 2021, prin care domnul Igor Grosu a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

La 22 martie 2021, prin Hotărârea nr.10/2021, Curtea Constituțională a recunoscut constituțional Decretul Președintelui Republicii Moldova  47-IX din 16 martie 2021 privind desemnarea   candidatului pentru funcția de prim-ministru.

La 23 martie 2021, prin adresa scrisă, candidatul la funcția de Prim-ministru a depus la Secretariatul Parlamentului lista Guvernului și programul de activitate a acestuia solicitând acordarea votului de învestitură. Prin aceeași adresă, candidatul la funcția de Prim-ministru al Guvernului, domnul Igor Grosu, a solicitat Parlamentului examinarea acestui subiect în cadrul ședinței.

La 25 martie 2021, deși a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței plenare, examinarea  subiectului cu privire la acordarea votului de încredere listei și Programului de activitate a Guvernului a eșuat din cauza neîntrunirii cerinței de cvorum. Fracțiunile parlamentare PSRM și Partidul „Șor” (incluzând Platforma „Pentru Moldova”) au blocat deliberat ședința plenară prin părăsirea sălii legislativului. Președintele Parlamentului a anunțat, în două rânduri, că lipsa cvorumului echivalează cu eșuarea tentativei de învestitură a Guvernului sau, în sensul art. 85 alin.(2) din Constituție, cu respingerea solicitării de învestitură.

La 26 martie 2021, Președintele țării a organizat consultări în sensul art. 85 alin.(1) din Legea Supremă cu fracțiunile și grupurile parlamentare. În această zi, au dat curs invitației la consultări fracțiunea Partidului Democrat din Moldova, grupul „PRO Moldova”, fracțiunea Partidului Platforma DA și fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate. Fracțiunile PSRM și Partidul „Șor”, invocând că la orele la care au fost invitate la consultări are loc ședința plenară a Parlamentului, au refuzat să se prezinte la acestea. Urmare acestui fapt, Președintele țării a chemat repetat la consultări fracțiunile PSRM și Partidul „Șor” pentru ziua de luni, 29 martie 2021.

La 29martie2021au avut loc consultările cu fracțiunile PSRM și Partidul „Șor”.

Realitatea Live

Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
11 Sept. 2026, 14:59
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
11 Sept. 2026, 14:59 // Societate //  Realitatea.md

Inspectoratul General al Poliției susține că, în prezent, un singur angajat al Poliției este monitorizat în baza unei ordonanțe de protecție, după ce în spațiul public au fost lansate critici privind implicarea unor polițiști în cazuri de violență sau conflicte familiale.

„S-au adus anumite critici că mulți dintre polițiști sunt la evidență ca agresori, comit abateri și încălcări în sfera relațiilor familiale. Vă informez că, la moment, avem la monitorizare, doar în baza unei ordonanțe de protecție, un singur angajat al Poliției”, a declarat Alexandru Lupan, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unor audieri organizate în contextul cazului de la Măgdăcești din 31 august, când un bărbat vizat de o ordonanță de protecție s-a deplasat la domiciliul comun și și-a împușcat soția, după care s-a sinucis. În urma tragediei, trei copii, dintre care doi minori, au rămas fără ocrotire părintească. Cazul a fost urmat de demisia directorului Inspectoratului Național de Probațiune.

Ce arată datele statistice 

Datele prezentate de IGP arată că, în primele opt luni ale anului, poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis, totodată, 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”