(DOC) Ce argumente conține documentul depusă la CCM de către Maia Sandu pentru a dizolvarea Parlamentului

Obiectul sesizării depus de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Curtea Constituțională ține de circumstanțele care justifică dizolvarea actualului Parlament din motivul expirării termenului de 3 luni de zile în interiorul căruia Parlamentul este autorizat de a forma Guvernul, precum și expirării termenului de 45 de zile de la prima solicitare și respingerea a două solicitări de învestitură a Guvernului.

În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. Consultările cu fracțiunile și grupurile parlamentare, șefa statului le-a desfășurat în zilele de 26 și 29 martie 2021.

Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Amintim că deputații au respins candidatura Nataliei Garilița, iar în cazul lui Igor Grosu, cel de al doilea candidat la funcția de premieri, deputații au părăsit sala, actul de acordare a votului de încredere fiind considerat consumat.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgentă, de asediu sau de război”.

Prin Hotărârea nr.4 din 9 martie 2019, Curtea a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și a validat mandatele deputaților aleși în Parlamentul de legislatura a X-a.

La 23 decembrie 2020, în scopul declanșării alegeri lor parlamentare anticipate, Ion Chicu a anunțat demisia sa din funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, fapt care a implicat demisia întregului Guvern. Declarația a fost anunțată în cadrul unui briefing de presă, după ședința comună cu președintele în exercițiu la acea oră al Republicii Moldova, Igor Dodon, și cu președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi.

Pe 28 decembrie 2020, Președintele țării a organizat consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru.

La 27 ianuarie 2021, Președintele Republicii Moldova a emis Decretul nr.25-IX prin care a desemnat-o pe dna Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Pe 8 februarie 2021, candidatul la funcția de Prim-ministru a depus la Parlament o adresă scrisă pentru învestitura Guvernului împreună cu lista Guvernului și programul de activitate, solicitând includerea acestei chestiuni în ordinea de zi a ședinței Parlamentului în vederea dezbaterii și obținerii votului.

Pe 11 februarie 2021, în ședința plenară a Parlamentului, candidatul desemnat a prezentat programul de activitate și întreaga listă a Guvernului, Parlamentul respingând acordarea votului de încredere.

La 11 februarie 2021, au avut loc noi consultări potrivit art.98 alin.(1) din Constituție. La finalizarea acestora, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova 32-IX din 1 februarie 2021, a fost desemnată repetat doamna Natalia Gavriliță în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 23 februarie 2021, a fost declarat neconstituțional Decretu1 Președintelui Republicii Moldova 32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru. Totodată, Curtea a dispus că fracțiunile parlamentare și Președintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări.

La 16 martie 2021, între Președintele țării, fracțiunile și grupurile parlamentare, s-au desfășurat noi consultări în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru. În aceeași zi, Președintele Republicii a emis Decretu1 nr. 47-IX, prin care 1-a desemnat pe domnul Igor Grosu în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru al Guvernu1ui.

La 17 martie 2021, un grup de deputați în Parlament au depus o sesizare prin care au solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii nr. 47-IX din 16 martie 2021, prin care domnul Igor Grosu a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

La 22 martie 2021, prin Hotărârea nr.10/2021, Curtea Constituțională a recunoscut constituțional Decretul Președintelui Republicii Moldova 47-IX din 16 martie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru.

La 23 martie 2021, prin adresa scrisă, candidatul la funcția de Prim-ministru a depus la Secretariatul Parlamentului lista Guvernului și programul de activitate a acestuia solicitând acordarea votului de învestitură. Prin aceeași adresă, candidatul la funcția de Prim-ministru al Guvernului, domnul Igor Grosu, a solicitat Parlamentului examinarea acestui subiect în cadrul ședinței.

La 25 martie 2021, deși a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței plenare, examinarea subiectului cu privire la acordarea votului de încredere listei și Programului de activitate a Guvernului a eșuat din cauza neîntrunirii cerinței de cvorum. Fracțiunile parlamentare PSRM și Partidul „Șor” (incluzând Platforma „Pentru Moldova”) au blocat deliberat ședința plenară prin părăsirea sălii legislativului. Președintele Parlamentului a anunțat, în două rânduri, că lipsa cvorumului echivalează cu eșuarea tentativei de învestitură a Guvernului sau, în sensul art. 85 alin.(2) din Constituție, cu respingerea solicitării de învestitură.

La 26 martie 2021, Președintele țării a organizat consultări în sensul art. 85 alin.(1) din Legea Supremă cu fracțiunile și grupurile parlamentare. În această zi, au dat curs invitației la consultări fracțiunea Partidului Democrat din Moldova, grupul „PRO Moldova”, fracțiunea Partidului Platforma DA și fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate. Fracțiunile PSRM și Partidul „Șor”, invocând că la orele la care au fost invitate la consultări are loc ședința plenară a Parlamentului, au refuzat să se prezinte la acestea. Urmare acestui fapt, Președintele țării a chemat repetat la consultări fracțiunile PSRM și Partidul „Șor” pentru ziua de luni, 29 martie 2021.

La 29martie2021au avut loc consultările cu fracțiunile PSRM și Partidul „Șor”.

#sesizare #alegeri anticipate #Maia Sandu

Sâmbătă, la împlinirea unui an de când Rusia a proclamat anexarea regiunilor ucrainene Herson, Zaporojie, Doneţk şi Lugansk, preşedintele rus Vladimir Putin a promis reconstrucţia regiunilor afectate de război.

Vor fi reconstruite „şcoli, spitale, clădiri de locuinţe şi drumuri, muzee şi monumente”, a declarat Putin, conform unui comunicat difuzat de Kremlin.

Toate regiunile din Rusia acordă un „ajutor frăţesc” la efortul de reconstrucţie, a adăugat el.

„În faţa noastră se află sarcina măreaţă şi soluţia la problemele dificile, implementarea unui mare program de reconstrucţie şi dezvoltare socio-economică a regiunilor noastre istorice. Şi ne vom atinge cu siguranţă obiectivele stabilite”, a mai spus Putin în mesajul video.

Rusia a încălcat legislaţia internaţională şi a oficializat anexarea regiunilor ocupate din Ucraina prin referendumuri considerate pe plan internaţional ca frauduloase şi nelegitime. La 30 septembrie 2022, Putin a semnat acorduri cu liderii celor patru regiuni ucrainene ocupate, pe care astfel le-a proclamat drept componente ale Federaţiei Ruse.

Sâmbătă, Putin a numit anexarea – nerecunoscută de majoritatea statelor lumii – „un eveniment istoric şi predestinat”. El le-a mulţumit locuitorilor din teritoriile ocupate, afirmând că hotărârea lor a întărit Rusia mai mult ca oricând. „Suntem un singur popor. Iar împreună vom trece peste toate, vom găsi un răspuns la toate problemele”.

Ucraina îşi continuă contraofensiva pentru eliberarea tuturor teritoriilor ocupate de ruşi, inclusiv a peninsulei Crimeea, anexată în acelaşi mod de Rusia în 2014. La mai mult de un an şi jumătate de la începutul războiului, Rusia nu controlează în întregime niciuna din cele patru regiuni anexate în 2022.