Obiectul sesizării depus de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Curtea Constituțională ține de circumstanțele care justifică dizolvarea actualului Parlament din motivul expirării termenului de 3 luni de zile în interiorul căruia Parlamentul este autorizat de a forma Guvernul, precum și expirării termenului de 45 de zile de la prima solicitare și respingerea a două solicitări de învestitură a Guvernului.

În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul. Consultările cu fracțiunile și grupurile parlamentare, șefa statului le-a desfășurat în zilele de 26 și 29 martie 2021.

Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Amintim că deputații au respins candidatura Nataliei Garilița, iar în cazul lui Igor Grosu, cel de al doilea candidat la funcția de premieri, deputații au părăsit sala, actul de acordare a votului de încredere fiind considerat consumat.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgentă, de asediu sau de război”.

Prin Hotărârea nr.4 din 9 martie 2019, Curtea a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și a validat mandatele deputaților aleși în Parlamentul de legislatura a X-a.

La 23 decembrie 2020, în scopul declanșării alegeri lor parlamentare anticipate, Ion Chicu a anunțat demisia sa din funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, fapt care a implicat demisia întregului Guvern. Declarația a fost anunțată în cadrul unui briefing de presă, după ședința comună cu președintele în exercițiu la acea oră al Republicii Moldova, Igor Dodon, și cu președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi.

Pe 28 decembrie 2020, Președintele țării a organizat consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru.

La 27 ianuarie 2021, Președintele Republicii Moldova a emis Decretul nr.25-IX prin care a desemnat-o pe dna Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Pe 8 februarie 2021, candidatul la funcția de Prim-ministru a depus la Parlament o adresă scrisă pentru învestitura Guvernului împreună cu lista Guvernului și programul de activitate, solicitând includerea acestei chestiuni în ordinea de zi a ședinței Parlamentului în vederea dezbaterii și obținerii votului.

Pe 11 februarie 2021, în ședința plenară a Parlamentului, candidatul desemnat a prezentat programul de activitate și întreaga listă a Guvernului, Parlamentul respingând acordarea votului de încredere.

La 11 februarie 2021, au avut loc noi consultări potrivit art.98 alin.(1) din Constituție. La finalizarea acestora, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova 32-IX din 1 februarie 2021, a fost desemnată repetat doamna Natalia Gavriliță în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 6 din 23 februarie 2021, a fost declarat neconstituțional Decretu1 Președintelui Republicii Moldova 32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru. Totodată, Curtea a dispus că fracțiunile parlamentare și Președintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări.

La 16 martie 2021, între Președintele țării, fracțiunile și grupurile parlamentare, s-au desfășurat noi consultări în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru. În aceeași zi, Președintele Republicii a emis Decretu1 nr. 47-IX, prin care 1-a desemnat pe domnul Igor Grosu în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru al Guvernu1ui.

La 17 martie 2021, un grup de deputați în Parlament au depus o sesizare prin care au solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității Decretului Președintelui Republicii nr. 47-IX din 16 martie 2021, prin care domnul Igor Grosu a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

La 22 martie 2021, prin Hotărârea nr.10/2021, Curtea Constituțională a recunoscut constituțional Decretul Președintelui Republicii Moldova 47-IX din 16 martie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru.

La 23 martie 2021, prin adresa scrisă, candidatul la funcția de Prim-ministru a depus la Secretariatul Parlamentului lista Guvernului și programul de activitate a acestuia solicitând acordarea votului de învestitură. Prin aceeași adresă, candidatul la funcția de Prim-ministru al Guvernului, domnul Igor Grosu, a solicitat Parlamentului examinarea acestui subiect în cadrul ședinței.

La 25 martie 2021, deși a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței plenare, examinarea subiectului cu privire la acordarea votului de încredere listei și Programului de activitate a Guvernului a eșuat din cauza neîntrunirii cerinței de cvorum. Fracțiunile parlamentare PSRM și Partidul „Șor” (incluzând Platforma „Pentru Moldova”) au blocat deliberat ședința plenară prin părăsirea sălii legislativului. Președintele Parlamentului a anunțat, în două rânduri, că lipsa cvorumului echivalează cu eșuarea tentativei de învestitură a Guvernului sau, în sensul art. 85 alin.(2) din Constituție, cu respingerea solicitării de învestitură.

La 26 martie 2021, Președintele țării a organizat consultări în sensul art. 85 alin.(1) din Legea Supremă cu fracțiunile și grupurile parlamentare. În această zi, au dat curs invitației la consultări fracțiunea Partidului Democrat din Moldova, grupul „PRO Moldova”, fracțiunea Partidului Platforma DA și fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate. Fracțiunile PSRM și Partidul „Șor”, invocând că la orele la care au fost invitate la consultări are loc ședința plenară a Parlamentului, au refuzat să se prezinte la acestea. Urmare acestui fapt, Președintele țării a chemat repetat la consultări fracțiunile PSRM și Partidul „Șor” pentru ziua de luni, 29 martie 2021.

La 29martie2021au avut loc consultările cu fracțiunile PSRM și Partidul „Șor”.

#alegeri anticipate #Maia Sandu #sesizare

Premierul Vasile Tofan a mers miercuri, 19 august, în fața profesorilor care protestează în Piața Marii Adunări Naționale și le-a spus că bugetul nu permite, în acest moment, majorarea salariilor în măsura solicitată. Șeful Guvernului a recunoscut că situația financiară este dificilă, dar a promis că Executivul va veni cu măsuri pentru a identifica bani și a îmbunătăți situația din educație.

„Nu o să fiu populist și o să le spun oamenilor lucrurile așa cum sunt. Și lucrurile așa cum sunt, dragi profesori, e că lucrurile stau prost la capitolul bugetar. Vreau să o spun direct”, a declarat Tofan.

Premierul le-a spus profesorilor că înțelege nemulțumirea și chiar furia acestora, dar a explicat că orice majorare de cheltuieli trebuie să aibă o sursă de finanțare.

„Când dăm un leu într-o direcție, trebuie să înțelegem de unde îl luăm”, a spus el.

Tofan a menționat că, pe lângă educație, Guvernul are solicitări de finanțare și din partea agricultorilor, a angajaților din domeniul drumurilor, infrastructurii, sănătății și afacerilor interne.

„În toate sectoarele trebuie să ne asumăm măsuri curajoase și să eficientizăm sectorul public, inclusiv în educație avem unde eficientiza. Ca să putem plăti cu salarii mai bune trebuie să continuăm cu măsurile curajoase făcute de domnul Perciun”, a afirmat Tofan.

Tofan l-a apărat și pe ministrul Educației, Dan Perciun. Acesta a declarat că Perciun este unul dintre miniștrii care insistă cel mai mult pentru bani destinați educației.

„Eu nu cunosc un alt ministru, pentru că pentru mine, vă spun ca prim-ministru, îmi vine foarte greu cu domnul Perciun. Pentru că atunci când avem ședințele interne și toți luptă pentru buget, el strigă cel mai tare. El este cel mai agresiv, în sens bun, și luptă pentru voi”, a declarat Tofan.

Ministrul Educației, Dan Perciun, prezent și el la manifestație, a fost huiduit de mulțime.

„Ne-au reușit anumite lucruri împreună și trebuie să le continuăm. Suntem o țară pentru care educația este foarte importantă și în ultimii ani au fost mai multe revendicări pe care le-am realizat… Trebuie să continuăm această dinamică. Acum, în 2026 avem o situație excepțională, nu pe potriva așteptărilor dumneavostră… O să încercăm să găsim acele soluții care ne vor permite să ne onorăm angajamentele”, a spus ministrul.

Autoritățile au anunțat că astăzi la ora 14:00, Guvernul va prezenta un set de măsuri privind revendicările cadrelor didactice.

Precizăm că sute de profesori din mai multe raioane ale țării, angajați din sistemul educațional și reprezentanți ai sindicatelor s-au adunat, miercuri, în fața Guvernului. Aceștia cer majorarea salariilor cadrelor didactice și ale personalului auxiliar.

Participanții au semnat o rezoluție prin care își exprimă nemulțumirea față de nivelul actual al salariilor și cer ca munca din sistemul educațional să fie respectată prin venituri „demne și motivante”. Potrivit acestora, un salariu decent este un drept, nu un privilegiu.

Profesorii solicită respectarea angajamentelor privind majorarea salariilor de la 1 septembrie, precum și prevederea clară a acestei creșteri în actele normative. Totodată, aceștia cer o creștere salarială substanțială, care să contribuie la sporirea atractivității profesiei didactice și la menținerea angajaților în sistem.