Fostul premier al Republicii Moldova, de pe timpul guvernării socialiste, Ion Chicu, critică din greu acordul semnat de către Chișinău și Moscova în privința livrării gazului, prin care s-a evitat o criză majoră a energiei, precizând că actuala guvernare prin acest contract de 5 ani semnat cu rușii „au făcut praf Acordul de Asociere”.

„Oricine altul (guvern) semna așa ceva cu rușii – era „răstignit” politic și mediatic de către adepții integrării europene. Au făcut praf din Acordul de Asociere și au anulat de-facto angajamentul țării de a implementa Pachetul 3 Energetic – condiție cu care precedentele Guverne erau la propriu șantajate de către „parteneri”. De fapt, nimic nou sub soare. Cele mai mari cedări rușilor le-au făcut anume guvernările autointitulate, „pro-europene”: în 1999 – pentru niște datorii minuscule, le-au cedat activele principale și pachetul majoritar al Moldovagaz, în 2013 – le-au dăruit unicul aeroport internațional, acum – s-a renunțat la reformele în sectorul energetic asumat în cadrul Acordului de Asociere”, se dă cu părerea Chicu.

Fostul prim-ministru afirmă că, în realitatea, prin semnarea acestui contract „rușii și-ar fi scos pe deplin pârleala”, pentru participarea Maiei Sandu la Summitul Platformei Crimeea.

„Rușii și-au scos pe deplin „pârleala” pentru călătoria Maiei Sandu la Kiev. Unicul lucru bun e că în lunile de iarnă vom avea gaz de la Gazprom. Apoi, după luna mai, când Spînu și-a luat angajamentul să accepte datoria de 1 mlrd de dolari al părții drepte (în protocolul semnat apare și o datorie cedată de Gazprom cândva unei firme „Factoring-finance” de circa 280 mln dolari) – vom vedea „ce-i cu gazul”. Și, da, Acordul de credit de anul trecut cu rușii, dinamitat de „Maia Sandu – în opoziție”, era „floare la ureche”, în comparație cu ce-a acceptat acum „Maia Sandu – la putere”. Este clar că „moldavskaia storona” nu are cum îndeplini angajamentele asumate în acest Protocol. Iar asta va face și mai complicate negocierile ulterioare cu „rossiiskaia storona”, a conchis Ion Chicu.

Precizăm că, astăzi, viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a confirmat oficial în cadrul unei conferințe de presă că, Republica Moldova a semnat contractul de furnizare a gazelor dintre Gazprom și Moldovagaz, pe o perioadă de 5 ani, la un preț de 450 de dolari pentru mia de metri cub. Partea proastă a acestui fapt este că, prin semnarea contractului se amână implementarea a Pachetului 3 Energetic prevăzut în Acordul de Asociere cu UE.

#criza gazelor #Gazprom #Ion Chicu #Maia Sandu

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.