Defrișările în pădurile Republicii Moldova ar putea fi interzise prin lege în următorii trei ani, potrivit unui proiect de lege elaborat și propus de Partidul „ȘOR” și Platforma „Pentru Moldova”. Documentul a fost votat, azi, în Parlament, în prima lectură.

Inițiativa a fost prezentată de vicepreședintele fracțiunii Partidului „ȘOR”, Violeta Ivanov. Potrivit ei, anual se taie sute de hectare de păduri, astfel că țara noastră a ajuns să înregistreze cel mai scăzut grad de împădurire din Europa – aproximativ 12%, față de 30% media europeană. În ultimii 20 de ani, Republica Moldova a pierdut peste opt mii de hectare de pădure, dar, între timp, continuă să exporte lemn peste hotare, a menționat Violeta Ivanov.

„Republica Moldova a ajuns unul dintre statele cu cele mai puţine păduri din Europa. Starea actuală a pădurilor la noi este catastrofală. Aceasta nu e altceva decât rezultatul atitudinii pe care noi, oamenii, o afişăm zi de zi faţă de pădurile noastre, dar şi o consecinţă a gestionării ineficiente și frauduloase ale fondului forestier de către organelor responsabile de protejarea acestuia”, a declarat deputatul.

Violeta Ivanov a accentuat că distrugerea pădurilor are efecte grave asupra întregii biodiversități.

„Dacă nu vom stopa acest dezastru în domeniul forestier, vom rămâne nu doar fără păduri dar și fără ape freatice care alimentează fântânile de mină, râuri, lacuri, aer curat, soluri și evident nu vor avea nici agricultură, ceea ce va duce la consecințe ireversibile pentru întreaga biodiversitate. Este necesar să protejăm resursele forestiere, deoarece pădurile joacă un rol vital în menținerea unui echilibru în natură”, a mai spus deputatul Ivanov.

Inițiativa semnată de Violeta Ivanov prevede instituirea unui moratoriu pentru o perioadă de trei ani asupra tăierilor din fondul forestier. Vor fi permise doar lucrări de igienă și, în cazuri excepționale, pentru prevenirea sau lichidarea consecințelor calamităților naturale, pentru soluționarea problemelor ce vizează securitatea statului, construcția obiectelor de menire socială.

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.