Președintele Consiliului de administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, a relatat câteva detalii de după culisele negocierilor dintre autoritățile de la Chișinău și președintele concernului rus Gazprom, informează Realitatea.md.

Potrivit lui Vadim Ceban atmosfera din timpul negocierilor ar fi fost una prietenoasă, iar părțile au fost dispuse să recurgă la unele concesii.

„A fost flexibilitate atât din partea noastră, cât și din partea Gazpromului. Nu a fost nicio pretenție politică, totul a fost pur comercial. Au fost discuții în privința datoriilor acumulate din 1994 și, pe partea comercială – evoluția prețurilor. Noi eram la etapa când prețurile pe piață erau destul de volatile. Au fost evoluții când prețurile erau de circa 1200 dolari, chiar și 1300 pe piață, ceea ce ne creea atunci dificultăți în negociere”, a menționat Vadim Ceban în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4.

De asemenea, el a reiterat faptul că negocierile au fost destul de dificile, iar la final vicepremierul Andrei Spînu a avut și niște discuții între patru ochi cu președintele Gazpromului.

„A fost o atmosferă destul de prietenoasă, dar a fost dificil. Partea Gazpromului a dorit să ajungem la un consens și la un Acord. Cu mici excepții, discuțiile au fost destul de prietenoase, am venit cu unele elemente principiale din partea noastră și din partea Gazpromului. Acest lucru va da posbilitate să rezolvăm problemele istorice și să mergem mai departe. Au fost discuții și tet-a tet dintre dl Spînu și dl Miller”, a mai spus Vadim Ceban.

Oficialul a confirmat faptul că în timpul negocierilor s-au discutat și aspectele ce țin de activitatea SA „Moldovagaz”. „Au fost unele din cele mai complexe și mai grele negocieri pe care le-am avut eu în activitatea mea”, a recunoscut Vadim Ceban.

Realitatea.md menționează că la sfârșitul lunii octombrie, autoritățile de la Chișinău și conducerea Gazpromului au reușit să ajungă la o înțelegere în privința livrării de gaze rusești pe teritoriul țării noastre. Și asta pentru că fostul contract expirase la data de 31 octombrie.

#Alexei Miller #Andrei Spinu #criza gazelor naturale

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.