Moscova speră că situația de la granița bieloruso-polonă nu va lua forme care ar amenința securitatea Rusiei. Declarația aparține secretarului de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov.

„Sperăm că în niciun caz acest lucru nu va lua forme care să ne amenințe securitatea”, a spus el, adăugând că Kremlinul este îngrijorat de situația de la granița polono-belarusă.

Peskov a spus că Moscova și Minsk sunt în contact permanent cu privire la această situație „prin toate canalele posibile, inclusiv prin canalele serviciilor speciale”.

„Prin urmare, desigur, schimbul de informații are loc. Dar repet încă o dată – aceasta este o problemă, o problemă reală care privește Belarusul și Polonia. Și, desigur, suntem foarte îngrijorați în acest sens”, a declarat secretarul de presă al președintelui rus.

El a mai spus că Rusia urmărește îndeaproape situația alarmantă de la granița belarusă-polonă și solicită părților să se comporte responsabil.

Secretarul de presă a spus că cel mai important lucru în situația de la granița belarusă-polonă este viața și sănătatea oamenilor care s-au adunat acolo.

Luni, 8 noiembrie, câteva mii de migranți s-au apropiat de granița poloneză. Unii dintre ei au încercat să intre în republică rupând gardul de sârmă ghimpată. Pe partea poloneză, migranților li se opun reprezentanții poliției, polițiștilor de frontieră și ai forțelor armate. Până la ora actuală toate încercările de trecere ilegală a frontierei au fost prevenite.

De la începutul anului 2021, peste 30 de mii de migranți au încercat să treacă granița polono-belarusă. Polonia a declarat stare de urgență în regiunile care se învecinează cu Belarus. Varșovia crește sistematic numărul trupelor implicate în protecția frontierei, ajungând numărul acestora la 12 000. Au fost mobilizate două batalioane ale Forțelor Teritoriale de Apărare, formațiuni de voluntari create după exemplul Gărzii Naționale. În plus, la inițiativa Varșoviei, la granița dintre țări a apărut un gard de sârmă ghimpată, pe care intenționează să-l transforme într-un gard mai fiabil de aproximativ 5 m înălțime, dotat cu senzori de mișcare și alte echipamente.

#Belarus #imigranti ilegali #migranți în belarus #Polonia

Două cutremure, de intensitate mică, s-au produs marţi după-amiază, în România. Ambele în regiunea Muntenia-Buzău. Primul seism, de la ora 13.50, a avut o magnitudine de 2,2 grade pe scara Richter, iar pentru celălalt, de la 13.57, a fost consemnată o magnitudine de 2,3 grade pe scara Richter, informează Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

În ziua de 25 August 2026 la ora 13:50:46 (ora locală a României) s-a produs în MUNTENIA, BUZAU un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.2, la adâncimea de 15.2km, scrie antena3.ro.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 36km NE de Ploiesti, 44km S de Buzau, 70km SE de Brasov, 72km NE de Targoviste, 81km SE de Sfantu-Gheorghe, 88km N de Bucuresti, 88km S de Focşani.

În ziua de 25 August 2026 la ora 13:57:46 (ora locală a României) s-a produs în MUNTENIA, BUZAU un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.3, la adâncimea de 15.4km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 35km NE de Ploiesti, 45km S de Buzau, 70km SE de Brasov, 71km NE de Targoviste, 81km SE de Sfantu-Gheorghe, 88km N de Bucuresti, 89km S de Focşani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că marți dimineața a mai avut loc un cutremur cu magnitudinea 4,4 în zona seismică Vrancea-Buzău, potrivit datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul s-a produs la ora 04:56:39, ora locală a României, și a avut magnitudinea 4,4, fiind catalogat de specialiști drept un cutremur mediu.