Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat două instrumente pe care le va propune Guvernul drept compensare la scumpirea gazelor naturale, informează Realitatea.md.

Primul instrument este ajutorul pentru încălzire în perioada rece a anului, ajutor care a fost oferit în fiecare sezon rece al anului. „Noi îl folosim în fiecare iarnă, 5 luni de zile cetățenii beneficiază de un suport financiar. Anumiți cetățeni vulnerabili beneficiază de un anumit suport fianciar. Guvernul a îmbunătățit acest instrument și îl va prezenta mâine.

A doua intervenție ține de factură. Va presupune compensarea în dependență de cât consumă o gospodărie sau alta. Cei care vor consuma mai puțin, vor primi compensații mai multe. Se va interveni gradual, cei care consumă de exemplu până la 50 m3, apoi mai sus, pentru fiecare categorie. Detaliile vor fi prezentate în cadrul unei conferințe la Guvern. Subvențiile vor fi pentru toate categoriile de cetățeni, dar diferențiat”, a declarat Igor Grosu în cadrul emisiunii Freedom, de la postul TV8.

Potrivit speakerului, pentru scumpirile la energia termică la fel, Guvernul va veni cu unele compensații. „În legea Bugetului pentru anul viitor, vom veni cu niște compensări, care să amortizeze aceste șocuri neplăcute”, a adăugat Igor Grosu.

Detaliat despre acest lucru va anunța conducerea Guvernului, în cadrul unei conferințe de presă.

#compensatii #criza gazelor #Igor Grosu

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.