Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a comunicat, la 13 aprilie 2026, Guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse cererea depusă de Ghenadie Ciorba, locuitor al orașului Râbnița din regiunea transnistreană. Acesta este președintele organizației obștești „Transnistria – casa noastră comună” și unul dintre puținii lideri locali care își exprimă public o poziție critică față de administrația de facto de la Tiraspol. El a fost privat de libertate timp de 13 luni.

Asociația Promo-LEX precizează că decizia de comunicare a fost publicată la 4 mai 2026.

„Detenția a început după participarea sa la un protest spontan pe podul dintre Râbnița și Rezina, organizat de cetățeni cărora li s-a interzis trecerea pe malul drept al Nistrului în temeiul deciziei Centrului de comandă din Tiraspol din 29 iunie 2020. Pentru această întrunire pașnică, structurile locale i-au aplicat 9 zile de arest contravențional. La ieșirea din izolator, pe 12 iulie 2020, Ghenadie Ciorba a fost reținut din nou și acuzat de „incitare la extremism prin rețeaua Internet” și de „insultarea președintelui rmn”, două articole din codul penal local folosite frecvent pentru a sancționa vocile incomode. Acuzațiile s-au bazat pe postări de pe Facebook prin care reclamantul critica acțiunile administrației de la Tiraspol în contextul restricțiilor impuse pe durata pandemiei și al situației social-economice din regiune.

La 19 iulie 2021, „Judecătoria or. Râbnița” l-a condamnat la 3 ani și 3 luni privațiune de libertate. Pedeapsa a fost ulterior suspendată condiționat de „Judecătoria Supremă” pentru un termen de probațiune de 4 ani, iar reclamantul a fost eliberat la 10 august 2021. Sentința și celelalte materiale ale cauzei au fost clasificate drept „secret de stat”, iar reclamantului i s-a refuzat eliberarea copiilor de pe acestea, fapt care a îngreunat semnificativ exercitarea dreptului de a se adresa Curții. Pe durata detenției, Ghenadie Ciorba a fost ținut în Izolatorul de detenție provizorie din cadrul miliției or. Râbnița și în Închisoarea nr. 1 din Hlinaia, Grigoriopol. Reclamantul descrie celule reci și umede, lipsa ventilației, alimentație de proastă calitate și prezența paraziților. În această perioadă a slăbit peste 15 kilograme”, se arată în comunicatul emis de Promo-LEX.

Totodată, CEDO a adresat Guvernelor părți întrebări privind jurisdicția Federației Ruse și a Republicii Moldova asupra teritoriului regiunii transnistrene, condițiile de detenție (art. 3), legalitatea privării de libertate (art. 5), libertatea de exprimare (art. 10), lipsa remediilor efective (art. 13), restricționarea drepturilor cu scop de persecutare și intimidare (art. 18) și împiedicarea exercitării dreptului de a se adresa Curții (art. 34) prin refuzul de a elibera copia hotărârilor judecătorești.

Reclamantul este reprezentat în fața CtEDO de avocații Asociației Promo-LEX.

„Comunicarea acestei cauze confirmă încă o dată că drepturile fundamentale ale persoanelor care locuiesc în regiunea transnistreană sunt încălcate sistematic, sub privirea pasivă a două state responsabile. Detenția lui Ghenadie Ciorba a avut un scop limpede: să-l pedepsească pentru poziția sa critică și să descurajeze pe ceilalți activiști din regiune. Așa-numitele articole privind „extremismul” și „insultarea președintelui rmn” funcționează ca instrumente politice îndreptate împotriva oricărei voci incomode. Refuzul de a elibera sentința, sub pretextul „secretului de stat” descrie situația gravă a drepturilor omului în regiune. Așteptăm de la CtEDO o constatare clară a încălcărilor și o reacție pe măsură din partea autorităților constituționale ale Republicii Moldova și ale Federației Ruse”, a declarat avocatul Vadim Vieru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Asociația Promo-LEX urmărește evoluția cauzei și va reveni cu informații suplimentare după primirea observațiilor Guvernelor părți.

#administratie #CEDO #Ghenadie Ciorba #pozitie critica #Promo-Lex #Tiraspol

Procurorul din Bruxelles a tras un semnal de alarmă vineri privind o nouă serie de incidente armate legate de traficul de droguri în capitala belgiană și a lansat un apel la întărirea poliției judiciare pentru a destructura rețelele criminale, relatează AFP, transmite Agerpres.

„Sunt un procuror îngrijorat’, pentru că ‘oricine poate fi împușcat”, a declarat în fața presei procurorul Julien Moinil. Circa 170 de incidente armate au avut loc la Bruxelles din 2025, dintre care 69 în acest an.

În 2025, două persoane au fost ucise în urma acestor focuri de armă, din care majoritatea zdrobitoare este legată de traficul de droguri.

Acest nou val de incidente armate, trei în trei zile la sfârșitul lunii august, a vizat în special un comisariat de cartier, în care doi indivizi cagulați au tras cu mitraliere Kalașnikov.

Este vorba, în majoritatea acestor incidente, despre reglări de conturi între două bande criminale. ‘În mod manifest, ar exista un diferend și deci avem o dinamică de represalii’, a explicat el. Iar acest lucru nu se va opri atâta timp cât ‘capii de rețea’, care se află în multe cazuri peste hotare, nu vor fi arestați.

Anumiți șefi de bande se află de asemenea în închisoare, dar continuă să ordone atacuri armate din celulele lor, a mai denunțat magistratul. În acest punct el a făcut apel, încă o dată, la autorități, să doteze închisorile cu aparte de bruiaj ale telefoanelor mobile pentru a evita continuarea acestor activități criminale.

Este de asemenea indispensabilă întărirea poliției judiciare, chiar cea care are misiunea de a destructura aceste rețele, care dispun de o ‘mână de lucru’ abundentă și care poate fi ușor reînnoită.

Zeci de tineri francezi, minori în majoritate, sunt astfel recrutați de aceste rețele, în nordul Franței sau la Marseille, și justiția este adesea neputincioasă, chiar atunci când îi arestează. ‘S-a constatat deja acest lucru, dar acolo asta ia o amploare foarte îngrijorătoare’, a subliniat acest procuror, adăugând că s-a întâlnit deja cu omologii săi din Marsilia și Lille pentru a discuta despre acest subiect.

Un alt motiv de îngrijorare, autorii de delicte sunt străini fără formă de ședere legală. El a dat exemplul unei recente arestări a 20 de cetățeni străini, legați de traficul de droguri, „eliberați de Biroul pentru străini”. În 2025, poliția din Bruxelles a reținut 7.000 de persoane fără forme legale de ședere și peste 90% nu au avut de suferit din cauza acestui lucru.

‘Într-o țară care funcționează normal, o persoană care nu are un permis de rezidență și care vinde cocaină trebuie îndepărtată’, a afirmat el.

Cele două fenomene, străinii fără forme legale și minorii, le permit rețelelor criminale să dispună de ‘o mână de lucru uriașă’, a mai afirmat el.

Julien Moinil a tras un semnal de alarmă și anul trecut, după o altă serie de atacuri armate, și a cerut o întărire a mijloacelor judiciare, fără mult succes, după cum susține el. Poliției judiciare îi lipsesc peste 80 de anchetatori, susține el, făcând apel la stat, ca și anul trecut, să acopere acest deficit.