Republica Moldova și România au semnat astăzi, 22 ianuarie, primul contract pentru realizarea lucrărilor de extindere a conductelor de alimentare cu apă potabilă în Republica Moldova. Documentul a fost semnat la Iași, anunță viceprim-ministrul Andrei Spînu.

„Proiectul de interconectare a apeductului ApaVital Iași cu patru raioane (Glodeni, Fălești, Ungheni, Hîncești) din Moldova se mișcă înainte. Azi a fost semnat contractul de executare a lucrărilor pentru primul punct de subtraversare a râului Prut în regiunea localității Măcărești. Vom duce proiectul la bun sfârșit și vom asigura locuitorii cu apă calitativă.”, a spus viceprim-ministrul într-o postare pe canalul său de Telegram.

Potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, investiţiile vor fi realizate din bugetul unui operator regional al serviciilor de apă și canalizare din județul Iași, ca urmare a încheierii, la data de 20 mai 2021, a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte.

În acest sens, în prima etapă a lucrărilor se prevede construcţia unei subtraversări a râului Prut, între localităţile Măcăreşti (România) – Măcăreşti (Republica Moldova), care se adresează cetăţenilor din 13 localităţi din Raioanele Ungheni şi Nisporeni, cu o populaţie de aproximativ 30.000 de locuitori.

Astfel, după demararea proiectului, vor putea fi deservite cu apă potabilă cel puţin patru oraşe din Republica Moldova (Glodeni, Nisporeni, Ungheni şi Făleşti) şi aproximativ 100 de comune, cu o populaţie de aproximativ 250.000 de persoane.

#apeductul ApaVital #Chisinau #Iasi #Proiectul de interconectare

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.