Republica Moldova și România au semnat astăzi, 22 ianuarie, primul contract pentru realizarea lucrărilor de extindere a conductelor de alimentare cu apă potabilă în Republica Moldova. Documentul a fost semnat la Iași, anunță viceprim-ministrul Andrei Spînu.

„Proiectul de interconectare a apeductului ApaVital Iași cu patru raioane (Glodeni, Fălești, Ungheni, Hîncești) din Moldova se mișcă înainte. Azi a fost semnat contractul de executare a lucrărilor pentru primul punct de subtraversare a râului Prut în regiunea localității Măcărești. Vom duce proiectul la bun sfârșit și vom asigura locuitorii cu apă calitativă.”, a spus viceprim-ministrul într-o postare pe canalul său de Telegram.

Potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României, investiţiile vor fi realizate din bugetul unui operator regional al serviciilor de apă și canalizare din județul Iași, ca urmare a încheierii, la data de 20 mai 2021, a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte.

În acest sens, în prima etapă a lucrărilor se prevede construcţia unei subtraversări a râului Prut, între localităţile Măcăreşti (România) – Măcăreşti (Republica Moldova), care se adresează cetăţenilor din 13 localităţi din Raioanele Ungheni şi Nisporeni, cu o populaţie de aproximativ 30.000 de locuitori.

Astfel, după demararea proiectului, vor putea fi deservite cu apă potabilă cel puţin patru oraşe din Republica Moldova (Glodeni, Nisporeni, Ungheni şi Făleşti) şi aproximativ 100 de comune, cu o populaţie de aproximativ 250.000 de persoane.

#apeductul ApaVital #Chisinau #Iasi #Proiectul de interconectare

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.