Un tânăr de 23 de ani a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-un penitenciar semiînchis. De asemenea, i s-a interzis exercitarea activităților în sfera publică și ocuparea anumitor funcții publice pe o perioadă de trei ani, pentru furt, răpirea unui mijloc de transport, conducerea acestuia în stare de ebrietate și fals în declarații.

„Potrivit acuzării, în noiembrie 2024, inculpatul a pătruns într-o debara din subsolul blocului locativ în care locuia, în municipiul Chișinău. Profitând de faptul că nu a fost observat, acesta a sustras pe ascuns o trotinetă electrică, precum și mai multe sticle de vin și spumant. Cu bunurile sustrase, a părăsit locul faptei.

Ulterior, la data de 24 ianuarie 2025, inculpatul a comis mai multe infracțiuni în capitală. Acesta, aflându-se în zona unei intersecții, unde era parcat un autocar cu numere de înmatriculare ucrainene, a pătruns fără drept în interiorul vehiculului. Folosindu-se de faptul că proprietarul a lăsat cheile în automobil, a pornit motorul și a încercat să părăsească locul parcării, însă a fost imediat oprit de angajații poliției”, transmite Procuratura Generală (PG).

Totodată, în cadrul aceluiași eveniment, autoritățile au stabilit că inculpatul nu deținea dreptul de a conduce autovehicule pentru nicio categorie. Existau de asemenea suspiciuni privind conducerea în stare de ebrietate alcoolică, acesta fiind supus testării alcoolscopice, care a indicat o concentrație de 0,61 mg/l vapori de alcool în aerul expirat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

„În timpul documentării cazului, inculpatul a furnizat intenționat date de identitate false, consemnate în actele procedurale oficiale întocmite de organele competente. Ulterior, acesta a semnat documentele respective, confirmând datele false furnizate și refuzând prelevarea probelor biologice, declarându-se de acord cu rezultatul testării alcoolscopice.

Inculpatul și-a recunoscut parțial vina. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție”, se mai arată în comunicatul emis de PG.

#inchisoare #infractiuni #tanar condamnat

Negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate marți la Abu Dhabi, s-au încheiat după mai bine de patru ore și vor continua miercuri. Deocamdată, nu au fost anunțate rezultate concrete, iar pozițiile părților rămân diferite în privința unui eventual armistițiu. În același timp, Washingtonul încearcă să obțină participarea directă a Europei la următoarele runde de discuții.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că în prima zi a negocierilor au fost abordate chestiuni umanitare, inclusiv schimbul de prizonieri de război și repatrierea copiilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat prima zi a tratativelor drept „foarte productivă” și a confirmat că Statele Unite își doresc extinderea formatului prin includerea reprezentanților europeni.

Potrivit publicației Politico, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner vor încerca să convingă Rusia să accepte participarea directă a Europei la următoarea rundă de negocieri. Washingtonul ar vrea ca actuala întâlnire să fie ultima desfășurată fără implicarea deplină a partenerilor europeni. „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”, a declarat un oficial american citat de publicație.

De altfel, înainte de începerea discuțiilor trilaterale, reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene s-au întâlnit cu oficiali americani și ucraineni.

În ceea ce privește un eventual armistițiu, Moscova nu dă semne că ar fi pregătită să îl accepte în această etapă. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că trebuie clarificate mai întâi principiile viitoarei arhitecturi de securitate europene și abia ulterior discutată oprirea focului în Ucraina.

Poziția Rusiei stârnește îngrijorări în rândul statelor europene, care se tem că solicitările Kremlinului ar putea viza inclusiv reducerea prezenței NATO pe flancul estic. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că discuțiile mai ample despre securitatea europeană ar trebui să aibă loc după obținerea unui armistițiu.

Tot marți, reprezentanții Statelor Unite, ai Europei și ai Ucrainei au reafirmat, într-o declarație comună, angajamentul pentru o arhitectură de securitate solidă în Europa după încheierea războiului. Documentul subliniază respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și dreptul acesteia de a-și decide independent viitorul. Semnatarii au reconfirmat și rolul central al NATO în apărarea colectivă euroatlantică și au discutat despre măsuri de prevenire a escaladării militare.

Între timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat. Potrivit autorităților de la Kiev, înainte de începerea negocierilor, armata rusă a atacat zece regiuni și a lovit cinci substații energetice importante.